Comisia Europeană continuă să susţină că reducerea fiscalităţii creşte deficitul la peste 3% din PIB. PIB-ul a accelerat în T1, înregistrând a doua cea mai rapidă creştere trimestrială din ultimii şapte ani
PIB-ul real de pe trimestrul I 2015, adică ajustat sezonier, a fost pentru prima dată de la criză încoace mai mare decât cel din trimestrul III 2008, vârful de după Revoluţie, după cum arată datele prezentate la sfârşitul săptămânii trecute de către Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit ZF.
PIB-ul din trimestrul I 2015 a avut o valoare de 169,9 puncte procentuale măsurate faţă de media trimestrială a anului 2000 â 100. În trimestrul III 2008, anul de vârf de dinainte de criză, valoarea PIB-ului raportat tot la nivelul mediu trimestrial al anului 2000 a fost de 167,8 puncte procentuale. Reperul 2000 a fost ales de către Statistică pentru că România a înregistrat o creştere economică neîntreruptă între 2000 şi 2008, practic cea mai lungă perioadă de dezvoltare din ultimele decenii.
După căderea Lehman Brothers de la 15 septembrie 2008 şi îngheţarea pieţelor financiare, România a fost lovită în primul rând prin prăbuşirea cu 30% a exporturilor. PIB-ul din T4 2008 a alunecat imediat la 163,7 puncte procentuale din media anului 2000.
În T1 2009 deja era prăbuşire. Cel mai jos nivel al acestei perioade, de 151,8 puncte procentuale faţă de nivelul anului 2000, a fost în T4 2010. Revenirea se bazează pe aportul industriei, care însă şi-a depăşit nivelul din 2008 încă din 2011, al serviciilor, care au revenit la nivelul din 2008 T3 în T2 din 2012, şi al agriculturii, cu o evoluţie mult mai fluctuantă, cvasi-nerelevantă în context.
Economia românească închide astfel aproape şapte ani de criză şi revenire în care nu a făcut decât să lupte să ajungă iar la nivelul pe care îl atinsese în trimestrul III din 2008. Astăzi însă cu o datorie publică de 38% din PIB faţă de 22% din PIB în acel an şi cu imposibilitatea de a majora această datorie pentru dezvoltarea ţării.
Între 2000 şi 2008 datoria publică nu a crescut, în schimb cea privată a explodat, iar deficitul de cont curent a ajuns la peste 12% din PIB.
