Proiectul „Primarii liberali ai Craiovei” debutează la Casa Universitarilor din Craiova, cu Evocarea „Nicolae Romanescu – primarul vizionar

În cadrul manifestării, se va prezenta volumul „Către alegătorii craioveni. Cum mi-am îndeplinit mandatul de deputat”, de Nicolae Romanescu, într-o ediţie îngrijită de istoricul Mihai Ghițulescu.

Personalitatea celui mai cunoscut primar al Craiovei va fi evocată de istorici, scriitori și lideri liberali.

Evenimentul este susținut de Comisia de Cultură, Culte și Minorități și de Comisia de Educaţie, Cercetare, Educație și Sport din PNL Dolj, în cadrul proiectului „Primarii liberali ai Craiovei“.

Începând cu ora 13.00, liberalii doljeni și invitații la eveniment se vor deplasa în Parcul “Nicolae Romanescu”, pentru a depune flori la Domul Belvedere, loc în care odihnește vizionarul primar al Craiovei, cel care a pus bazele unuia dintre cele mai frumoase parcuri publice din Europa și a avut o contribuție determinantă la modernizarea municipiului.

Nicolae P. Romanescu (18 febr. 1853 - 31 aug. 1931), a fost fiul lui Petrache Romanescu. A urmat clasele primare la Craiova, apoi Liceul Louis le Grand, continuat la Aix-en Provence; studii de Sociologie, Literatură şi Drept, la Paris şi Liège. În 1875, s-a întors în Craiova, unde a început activități economice în agricultură și s-a implicat în politica liberală. A fost consilier comunal al oraşului Craiova (1883), deputat al Colegiului III Dolj (1884-1921), senator. Din 1922, a devenit senator de drept şi vicepreşedinte al Senatului. A contribuit la adoptarea unui nou tarif vamal şi la reorganizarea şcolilor primare. Primar al Craiovei în 1898, 1901-1905, 1914-1916, 1929; a contribuit la modernizarea oraşului prin lucrări edilitar-gospodăreşti.

În 1885, a întemeiat o Şcoală de menaj la Craiova, iar, în 1901, a introdus cel dintâi atelier-şcoală din ţară. A ctitorit parcul din Craiova, proiectat de arhitectul peisagist francez E. Redont. Proiectul a primit Medalia de Aur la Expoziţia Mondială de la Paris, din 1900. Parcul a fost inaugurat în 1903, în prezenţa Regelui României, Carol I, a principelui Ferdinand, a primului ministru Dimitrie Sturza, a prefectului de Dolj, Iulian C. Vrăbiescu şi a mii de craioveni.

Din lucrările edilitare făcute în vremea sa, ca primar, amintim: aducerea apei potabile, iluminatul public, pavarea străzilor, amenajarea pieţii centrale şi extinderea abatorului.

A fost director politic şi proprietar al ziarelor Opiniunea şi Acţiunea liberală (1887-1893). A fost membru al Oficiului Internaţional pentru protecţia legală a muncitorilor din Basel. A donat Fundaţiei Alexandru şi Aristia Aman, cu un an înaintea morţii, impresionanta sa bibliotecă şi colecţia sa de artă. A donat cărţi şi Bibliotecii Baroului Dolj. Colecţia sa de artă a cuprins tablouri din şcoala italiană şi olandeză, secolele XVI-XVII; tablouri ale unor pictori români; piese de artă decorativă străină: mobilier, porţelanuri, tapiserii, panouri şi frescă, de la biserica din Creţeşti, Dolj. Bibliofil, a colecţionat cărţi valoroase din secolele XVI-XVIII, de la editori vestiţi (Elzevir, Aldus Manutius, Estienne, Didot); cărţi româneşti vechi; două ediţii de lux, în tiraj limitat, bibliofile; cu însemnări; cu ex-librisurile româneşti şi străine.

Nicolae Romanescu s-a stins din viață la data de 31 august 1931 și a fost înmormântt în cimitirul Ungureni, din Craiova. În 1978, cu acordul familiei, osemintele au fost așezate în Domul Belvedere, de pe înălțimea Carmen Sylva, din parcul Nicolae Romanescu. Cu puțin timp înainte de deces, și-a exprimat dorința de a fi înmormântat vertical, „în picioare“, pentru a putea să privească orașul său iubit. Și-a mai exprimat dorința ca trupul să fie dus cu un car de boi, însoțit de tineri în costume populare, care să-i așeze flori de culoare violet.

„Am iubit Craiova ca pe o mamă, și aș putea zice ca pe o iubită, ca pe o promisă, pe care am dori să o vedem cât mai fericită, să o ridicăm cât mai sus. Să ne ajute Dumnezeu ca, în unire și armonie, să muncim pentru binele orașului nostru“.(Nicolae Romanescu)