Pai exact, primele efecte ale crizei din Grecia se vad si in Romania pe piata valutara. Leul s-a depreciat brusc de dimineata, in raport cu euro. Banca Nationala a Romaniei a anuntat luni un curs valutar de 4,49 lei pentru un euro - adica in crestere cu 4 bani fata de vineri, 26 iunie.
De asemenea, leul a pierdut teren si fata de francul elvetian, avand acum un curs oficial de 4,32 de lei, cu 6 bani mai mult decat vineri.
Luni, oficialii bancii Elvetiei au recunoscut ca au intervenit in piata valutara, pentru a stopa sau a tempera deprecierea francului elvetian. De obicei, cand sunt turbulente pe pietele valutare, investitorii straini se duc catre francul elvetian, considerat a fi o moneda mai sigura. De aceea, in astfel de situatii, francul elvetian se apreciaza, fapt care insa nu este un lucru bun pentru economia elvetiana. De aceea, si banca centrala din Elvetia a anuntat ca a intervenit in piata.
Insa cea mai mare deprecieze a leului a fost fata de dolarul american, cu un curs oficial anuntat de BNR de 4,4 lei - cu 8 bani mai mult decat vineri.
In ceea ce priveste cele patru banci care au capital grecesc in Romania, oficialii Bancii Nationale sustin ca nu sunt afectate, iar clientii lor nu au motive de ingrijorare. Luni, euro s-a depreciat in tranzactiile din Asia cu 1,9%, ajungand la 1,0955 dolari - cel mai scazut nivel din aproape o luna.
Leul din Romania si forintul din Ungaria s-au depreciat fiecare cu 2%, zlotul din Polonia cu 1,7%, iar coroana din Cehia cu 1,4%, arata datele Bloomberg, conform Agerpres. Luni, euro s-a depreciat in tranzactiile din Asia cu 1,9%, ajungand la 1,0955 dolari, cel mai scazut nivel din aproape o luna. Fata de yen, euro s-a depreciat cu peste 3%, la 133,80 yeni, cel mai redus nivel din ultimele cinci saptamani.
Un indice al Bloomberg care include cele mai tranzactionate monede emergente a scazut, luni, cu 0,6% in Hong Kong, aproape de cel mai redus nivel din 19 martie, dupa ce Banca Centrala a Greciei a recomandat inchiderea bancilor si impunerea de restrictii asupra miscarilor de capital, in dorinta de a evita colapsul sistemului financiar, transmite Bloomberg.
Nizam Idris, analist la Macquarie Bank Ltd. in Singapore, a avertizat ca “intotdeauna exista riscul contagiunii”. Potrivit acestuia, monedele din Europa de Est sunt mult mai mult sub presiune, deoarece exista legaturi economice semnificative cu zona euro, inclusiv cu Grecia. Ele nu beneficiaza de ‘backstop’ complet. (Banca Centrala Europeana a introdus un mecanism de “backstop” comun. Acesta va permite contractarea de imprumuturi de catre Fondul unic de rezolutie a bancilor (SRF), care urmeaza a fi rambursate prin contributii provenind din sectorul bancar).
Fata de yen, euro s-a depreciat cu peste 3%, la 133,80 yeni, cel mai redus nivel din ultimele cinci saptamani.
Previziunile specialistilor. Ce efecte s-ar putea produce
Din cauza turbulentelor din Grecia, care este aproape de a intra in incapacitate de plata, activitatea economica a statelor din Europa Centrala si de Est (CEE) situate in imediata apropiere a Greciei are cel mai mult de suferit, au estimat recent analistii de la UBS. Ei sustin intr-un raport ca un Grexit va deprecia cu o cincime valoarea in dolari a monedelor din CEE si va avea efecte negative asupra statelor emergente.
“Intr-un scenariu in care Grecia va iesi din zona euro, problemele din zona euro vor afecta increderea investitorilor, ceea ce va avea efect asupra activelor din statele emergente. Cel mai semnificativ impact va fi asupra forintului din Ungaria si a zlotului din Polonia, unde ne putem astepta la o depreciere de 5-10% fata de euro, ceea ce implica o depreciere de 15 - 20% fata de dolar’, avertizeaza analistii.
Cehia, Ungaria si Polonia, ale caror economii depind semnificativ de exporturile in UE, ar fi cele mai lovite in privinta investitiilor si a comertului, se arata in analiza UBS.
William Jackson de la Capital Economics a explicat ca recenta criza din zona euro, din 2011 - 2012, a determinat intrarea in recesiune a multor state din CEE. In timp ce multe state sunt acum intr-o pozitie mai buna decat erau atunci, inca sunt foarte vulnerabile, avertizeaza acesta. “Intreaga Europa Centrala si de Est are legaturi comerciale si bancare foarte stranse cu zona euro. Un alt canal ce nu este deseori apreciat este increderea. Daca exista o situatie dificila in Grecia, firmele din CEE vor amana investitiile si consumatorii isi vor reduce cheltuielile’, sustine William Jackson.
Legaturile directe dintre Grecia si pietele emergente sunt putine, in principal subsidiarele bancilor elene care opereaza in estul Europei, in tari cum ar fi Romania si Bulgaria. Chiar si aceste banci si-au redus in ultimii ani operatiunile din cele doua state.
Pesimistii argumenteaza ca impactul unui GREXIT va fi indirect: dificultatile economice din zona euro vor afecta partenerii lor comerciali din statele emergente, dar nu numai in CEE. Alte piete emergente cu legaturi mult mai reduse, cum ar fi Mexic, Brazilia, Africa de Sud si Turcia, vor suferi de pe urma volatilitatii pietelor deoarece investitorii nu vor mai fi interesati de activele mai riscante.
Ce se intampla acum in Grecia
Restrictiile asupra miscarilor de capital nu se vor aplica celor care detin conturi in banci straine, care au carduri emise peste hotare, a declarat un oficial elen. Astfel, grecii care au conturi peste hotare si turistii nu vor fi afectati de masurile autoritatilor elene.
Grecia este a doua tara din zona euro care impune restrictii asupra miscarilor de capital, dupa decizia similara adoptata de Cipru, in 2013. In aprilie 2015, Nicosia a ridicat si ultimele restrictii impuse asupra miscarilor de capital in timpul crizei financiare din 2013. Dar situatia Greciei este mult mai dificila, intrucat aceasta trebuie sa achite marti FMI 1,6 miliarde de euro, altfel intra in incapacitate de plata.
Premierul elen Alexis Tsipras a anuntat, duminica, impunerea unor restrictii asupra miscarilor de capital, limitand extragerile zilnice de numerar la 60 de euro, incercand astfel sa evite colapsul sistemului financiar, transmit Reuters, DPA si Bloomberg, conform Agerpres. Intr-un discurs televizat adresat natiunii, oficialul a afirmat ca Banca Centrala a Greciei a recomandat inchiderea bancilor si aplicarea de restrictii asupra miscarilor de capital, dupa ce Banca Centrala Europeana a decis, duminica, sa nu majoreze finantarea de urgenta (ELA) destinata bancilor grecesti.
Amenintarea intrarii Greciei in incapacitate de plata a determinat populatia sa-si retraga masiv banii din conturi, astfel incat plafonul liniei de finantare de urgenta, situat in prezent la 89 miliarde de euro (99 miliarde de dolari) ar putea sa nu fie suficient. Bancile care incalca reglementarile pot fi amendate cu pana la 10% din valoarea oricarei tranzactii ce nu respecta restrictiile impuse miscarilor de capital. Tsipras nu a dat detalii cu privire la introducerea unor controale asupra capitalului, dar analistii se asteapta la limitarea sumelor de bani ce pot fi transferate in afara tarii.
Analistii se asteapta ca aceste restrictii sa adanceasca recesiunea din Grecia si sa o aduca mai aproape de iesirea din zona euro (Grexit). Bancile vor fi inchise pana in 6 iulie, fiind afectate si sucursalele bancilor straine din Grecia.
Panica in randul populatiei
Sute de oameni s-au adunat, sambata dimineata, in fata sediilor bancilor din Grecia si au golit ATM-urile, dupa ce prim-ministrul Alexis Tsipras a anuntat organizarea unui referendum privind ultima oferta de acord facuta Greciei de catre creditorii sai.
Doi reprezentanti din conducerea executiva a unei banci au declarat ca aproximativ 500 de ATM-uri dintre cele 7.000 existente pe teritoriul tarii au ramas fara numerar sambata dimineata si este posibil ca anumite banci sa nu poata deschide luni fara o injectie suplimentara de lichiditati din partea Bancii Greciei. Un purtator de cuvant al Bancii Centrale a declarat ca se fac eforturi pentru a furniza bani in sistem. Deponentii au retras din banci aproximativ 30 de miliarde de euro (33,5 miliarde de dolari), dupa preluarea puterii de catre Coalitia anti-austeritate condusa de partidul radical de stanga Syriza.
Ministrii de Finante din zona euro s-au reunit, sambata, la Bruxelles, intr-o intalnire de urgenta, pentru a discuta deblocarea unui ajutor de 15,5 miliarde de euro pentru Grecia si extinderea pana in noiembrie a programului de asistenta pentru aceasta, insa, conform AFP, au refuzat sa prelungeasca programul de asistenta financiara dupa 30 iunie, data la care acesta expira.
