Şedinţă fulger la Primăria Craiova. Consilierii locali au fost convocaţi ieri dimineaţă să voteze proiectul privind reabilitarea Parcului „Nicolae Romanescu”, întrucât astăzi va fi depus la Ministerul Dezvoltării. Concret, consilierii au votat trecerea în domeniul public a patru bunuri de inventar din cel mai important parc al oraşului.
Este vorba despre cabina porţii, chioşcul belvedere (glorieta), chioşcul de muzică şi împrejmuirea parcului, inclusiv poarta.
Nu este pentru prima dată când se încearcă reabilitarea parcului, iar consilierii nu au înţeles de ce trebuia organizată urgent această şedinţă.
A fost o şedinţă scurtă, Nici până acum nu s-a intabulat în totalitate Parcul «Nicolae Romanescu», deşi ne ameţeşte de un an şi jumătate că se va începe reabilitarea. Acum a fost o şedinţă de maximă urgenţă să se depună proiectul la Ministerul Dezvoltării, însă vom vedea finalitatea. Să sperăm că va începe şi reabilitarea propriu-zisă.
Ionel Pană, consilier local independent
În cadrul şedinţei de ieri, primarul Craiovei a precizat că actele parcului erau „nedescurcate” de la 1900, iar proiectul de reabilitare nu ar fi putut fi depus.
Parcul Romanescu este bijuteria Craiovei şi era păcat să se termine exerciţiul de finanţare 2007-2014 fără să depunem un proiect de reabilitare a parcului, cu atât mai mult cu cât din următorul exerciţiu financiar 2014-2020 nu se mai regăsesc bani pentru reabilitarea parcurilor. Practic, era ultima cursă la care ne puteam înscrie pentru a reabilita această bijuterie. Sper ca pe viitor să nu mai fim nevoiţi să descurcăm actele în ultima secundă, dar a fost o cerere a celor de la Ministerul Dezvoltării şi, ca să fim foarte sinceri, nici nu ne-am închipuit vreodată că, de la 1900 încoace, nu s-au trecut în inventarul public astfel de bunuri.
Lia Olguţa Vasilescu, primar Craiova
În urmă cu jumătate de an se anunţa acelaşi lucru
Şi în urmă cu jumătate de an, primarul Craiovei anunţa că se va începe reabilitarea parcului.
Luna viitoare vom depune proiectul pentru parcul Romanescu. Este unul dintre proiectele mele de suflet. Este o investiţie de 11 milioane de euro din fonduri europene în care va fi refăcută toată infrastructura după planurile arhitectului Redont. Ar fi trebuit să fie o finanţare de 20 milioane de euro, dar nu ne-au mai rămas bani de la licitaţiile anterioare. Aşa cum ştiţi s-au distribuit 100 de milioane de euro către municipalitatea Craiovei, bani pentru care au fost semnate contracte de finanţare în ultimii doi ani, unele dintre ele chiar de predecesorul meu, cum ar fi pasajele subteran şi suprateran şi mall-ul cultural, cum ne place să spunem, dar el este de fapt unul expoziţional. Din licitaţii au mai rămas 11 milioane de euro. Aceşti bani sunt singurii care ni se permite să îi putem folosi până la finalul lui 2015, atunci când se va intra pe următorul ciclu financiar cu fonduri de la Uniunea Europeană să îi putem folosi.
Spunea Lia Olguţa Vasilescu, la începutul lunii iulie a anului trecut
Acesta este doar un exemplu dintre încercările edilului pentru a începe reabilitarea parcului.
Parcul “Nicolae Romanescu” din Craiova, unul dintre obiectivele emblematice ale oraşului, este cea mai mare zonă verde urbană din România, fiind considerat unul dintre cele mai reprezentative monumente de artă peisageră din ţara noastră.
Conceput şi realizat ca un parc romantic, imaginat şi amenajat în totalitate de arhitecţi, parcul a fost inaugurat în februarie 1903 în prezenţa Regelui Carol I, a principelui Ferdinand şi a prim-ministrului Dimitrie Sturdza. Parcul “Nicolae Romanescu” este amplasat în zona de sud a Craiovei, la capătul străzii centrale a oraşului - Calea Unirii, în cartierul 1 Mai, formând un ansamblu complex desfăşurat pe circa 100 ha şi este, în felul său, unic în România.
Primăria Craiova a inclus anul trecut Parcul “Nicolae Romanescu” într-un proiect de reamenajare cu finanţare europeană prin care va fi îmbunătăţită infrastructura urbană a parcului aflat în curs de degradare: vor fi reabilitate aleile carosabile şi pietonale, podurile, podeţele şi pasarelele, reţeaua de alimentare cu apă potabilă, reţeaua de canalizare, reţeaua de irigaţii, vor fi amplasaţi peste 700 de stâlpi de iluminat public şi vor fi amplasate 99 camere video de supraveghere a zonei.
Proiectantul a propus şi reabilitarea/recondiţionarea cascadelor şi căderilor de apă existente, reabilitarea şi reintegrarea elementelor de mobilier urban: bănci, pubele, stâlpi de iluminat, grupuri sanitare, montarea de fântâni cu apă potabilă cu model specific istoricului obiectivului, precum şi recondiţionarea celor existente, precum şi reabilitarea elementelor tip construcţie existente: casa grădinarului, pavilioane rustice, glorieta, pavilion debarcader.
