Optzeci de ani de rusificare forţată a românilor de peste Prut

Pe 28 iunie, s-au împlinit optzeci de ani de când Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei – ţinuturi româneşti, au fost ocupate de Armata Roşie şi stăpânite prin teroare şi deportări masive ale basarabenilor în lagărele de muncă forţată şi exterminare de pe tot cuprinsul URSS, dar, mai ales, în cele din Siberia.

Au trecut optzeci de ani de chin şi dezrădăcinare forţată de la patria-mamă şi nici acum aceste teritorii nu au revenit la trupul sfârtecat al României. Prin Pactul Ribbentrop-Molotov – miniştrii de Externe ai Germaniei naziste şi URSS, în 1940, s-a hotărât soarta românilor de peste Prut, într-o perioadă în care Regele Mihai I a încercat să facă tot posibilul pentru a alege, din două rele – Hitler şi Stalin, răul cel mai mic, pentru ţară, dar socoteala de la Bucureşti nu s-a potrivit cu ce unelteau cele două mari puteri de atunci, peste capul monarhiei româneşti.

Ahtiat, permanent, după noi teritorii, visând la un imperiu sovietic care să cuprindă Europa de Est şi, dacă se putea, toată Asia, Stalin, dincolo de antagonismul regimurilor lor – comunism şi nazism, a făcut această înţelegere cu Hitler, prin care şi-a adjudecat teritorii care nu au aparţinut niciodată URSS.

Dramele românilor de peste Prut au fost multe şi continuă şi azi, una dintre acestea fiind rusificarea forţată în teritoriile care, ulterior, după destrămarea Uniunii Sovietice, şi-au declarat independenţa şi şi-au luat numele de Republica Moldova.

Dar aşa-zisa independenţă a Republicii Moldova este permanent sabotată de serviciile secrete ruseşti, care au oameni infiltraţi în toate organismele de conducere şi instituţiile statului moldovenesc. Inclusiv actualul preşedinte pro-rus, Igor Dodon, este cel care a afirmat enormitatea că,... „în Republica Moldova, nu se vorbeşte limba română, ci limba moldovenească!”  

Dată fiind situaţia geopolitică actuală şi contextul internaţional, cred că va mai curge multă apă pe Prut până ce românii din Republica Moldova vor ajunge români cu acte în regulă, cetăţeni ai României.

Cât priveşte refacerea României Mari, prin recuperarea teritoriilor smulse prin dictate politice internaţionale şi ajunse în stăpânirea celorlalte ţări vecine, nici nu cutez să avansez un termen, în timp, dar cred că tot marile puteri vor decide, odată, pentru noi, care, eventual, vom fi invitaţi la negocieri numai cu condiţia să ne ţinem gura, până la capăt!