Competiţia electorală pentru alegerile locale este, totdeauna, mai vizibilă la oraşe, unde şi miza câştigării administraţiei este mai mare şi contează mai mult în palmaresul aleşilor şi al formaţiunii politice pe care o reprezintă. Dar şi bătăliile electoraledin localităţile rurale sunt importante, pe termen lung, pentru că şi aici oamenii vor să trăiască în pas cu civilizaţia actuală, beneficiind de confortul în care trăiesc şi cei de la oraş.
Ceea ce este sensibil diferit între aceste alegeri constă în faptul că la ţară, în comune, acolo unde oamenii se cunosc şi îşi dau bineţe de câte ori se întâlnesc pe drum,este votat Omul, contând mai puţin PARTIDUL pe care-l reprezintă. Cu alte cuvinte, în circumscripţiile rurale, cel puţin teoretic, votul fiecărui cetăţean se bazează mai mult pe imaginea de gospodar pe care o are candidatul, în localitate, şi mai puţin pe manipulările electorale din campanie.
Zicala populară că... Omul sfinţeşte locul, este cât se poate de grăitoare atunci când vizitezi localităţi în care edilii îşi ţin promisiunile electorale şi fac rai din ceea ce, odată, era haos.
La ţară, omul harnic se cunoaşte chiar şi după cum arată propria lui gospodărie, iar acest amănunt poate fi un indiciu dacă acel om este potrivit pentru a administra o comunitate.O curte neîngrijită şi o grădină năpădită de buruieni pot fi semnalul că respectivul candidat nu e bun de primar şi că ambiţiile lui de mărire ascund, de fapt, interese personale, frustrări şi complexe de inferioritate pe care vrea să şi le trateze din postura de şef al comunităţii.
De aceea, la ţară, Omul „sfinţeşte” nu numai locul, ci şi... Votul!
