Ieri, în timp ce mă deplasam, ca pieton, pe Calea Unirii, din Craiova, în dreptul Facultăţii de Medicină (veche), după ce a făcut giratoriul, opreşte, în dreptul meu, un autoturism de culoare albă, iar şoferul, după ce deschide geamul din dreapta, mi-a făcut semn să mă apropii, că vrea să-mi spună ceva.
Pe moment, am crezut că nu e localnic şi vrea să mă întrebe despre vreo stradă, sau de vreo instituţie, anume.
M-am apropiat şi am văzut că, în maşină, erau două persoane de etnie romă – el, la volan, ea, în dreapta-spate. Bărbatul purta pe cap un acoperământ musulman (takiyah – purtat de musulmani numai în timpul rugăciunilor), iar ea era îmbrăcată în portul ţigănesc tradiţional.
El mi-a zis, într-o română voit stâlcită:
„Eu... nu vorbeşte bine româneşte, eu... musulman... rămas fără bani... de motorină... Uite... de la mine... ghiul aur... cadou... dai mie bani... pentru motorină... 100 de lei...”
Moment în care el mi-a întins un inel, tip ghiul, de culoare galbenă, care părea să fie din aur, dar sunt convins că nu era aur, ci un aliaj ordinar. Iar pentru acest... cadou voia să-i dau 100 de lei.
Mi-am dat seama imediat despre ce este vorba, că musulmanulde ocazie era, autohton, de-al nostru şi voia să mă înşele, oferindu-mi un ghiul dintr-un aliaj metalic, suflat (poate) cu aur, contra sumei de 100 de lei, când gablonzul nu valora, poate, nici 5 lei!
Am refuzat şi, văzând că nu i-a mers înşelătoria, a demarat rapid.
M-am uitat la plăcuţa din spate a autoturismului: musulman, pe dracuꞌ! Maşina era înmatriculată în Dolj!
