În patru ani, în Deveselu s-a investit enorm, dintr-odată fiind finanţate proiecte vechi şi lansate şi duse la capăt altele noi. Reţea de apă şi canal pe mai bine de 16 kilometri, drumuri tot pe-atât, staţie de epurare şi fel de fel de alte minuni, cu bani de la Guvern, bani europeni şi finanţare din bugetul local, la care alte primării visează de ani de zile.
La ultima şedinţă a Consiliului Judeţean, surpriză. S-a aprobat repartizarea a aproape 1 milion lei pentru plata arieratelor şi susţinerea unor proiecte de investiţii către 13 primării. Pe listă, şi Primăria Deveselu, căreia i-a fost repartizată suma de 100.000 lei, deşi solicitase pentru plata arieratelor cea mai mare sumă, 604.734 lei. Datoriile vin, spune primarul Ion Aliman, de la lucrările de branşare a gospodăriilor la reţeaua publică de apă şi canal.
„Mi s-au alocat bani pentru drumuri, dar nu aveam realizate branşamentele pe domeniul public pentru apă şi canal, pentru că n-au fost în proiect. Era culmea să facem drumul şi să-l spargem ulterior, aşa că am făcut proiect pentru branşamente, am făcut lucrările, încercând să susţin din bugetul local. De aici provin aceste datorii, de la nişte lucrări pe care cetăţenii nu le puteau plăti, pentru că era vorba, repet, de domeniul public. De unde iau banii? O vând pe mama, nu ştiu! Rezolv eu cumva!“, spune, iniţial, primarul, foarte supărat.
Aşa a început căutarea variantelor pentru plata datoriilor. Lucrările au costat aproximativ 200.000 euro, fiind realizate branşamente la 1.000 de gospodării. Din aceşti bani au mai rămas de decontat puţin peste 500.000 lei, conform contractului încheiat cu firma de construcţii termenul de plată expirând în 2016. „Încerc acum o variantă, lucrez la documentaţie, astfel încât să transferăm proiectul pe Axa nr.1 pe POS Mediu, unde am înţeles că au mai rămas nişte bani. Condiţia este ca lucrările să fie încheiate la 31 decembrie, ceea ce noi am făcut. Acum, dacă ne iese, şi dacă ne decontează şi banii deja achitaţi, cu ce-am plătit facem altceva, câte nu sunt de făcut! O altă variantă ar fi plata arieratelor de către Guvern, noi am făcut şi în acest caz toate demersurile, am transmis la Consiliul Judeţean toate actele. În varianta nefericită în care cade totul, facem un împrumut, facem ceva, lucrurile nu pot rămâne aşa. N-om fi noi atât de ghinionişti încât din patru variante să nu ne iasă niciuna!“, a declarat primarul.
Deşi suma datorată furnizorilor este apreciabilă, primăria nu se află în pericol de blocare a conturilor, spune trezorierul-şef al judeţului, Constantin Ţârdoiu. „Asta vedem în situaţia pe care o depun la începutul lunii ianuarie. Dacă în decembrie au micşorat cu 5% arieratele, faţă de cele înregistrate la sfârşitul lunii noiembrie, e în regulă, merg mai departe. La acest moment nu avem nicio primărie cu conturile blocate şi nici nu prea au mai fost, decât pe perioade foarte mici, până au făcut dovada plăţii acelui 5%“, a declarat Ţârdoiu.
