Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România cere creşteri salariale reale pentru toţi angajaţii din Sănătate. Proiectul de lege pe care ministrul Sănătăţii îl invocă drept o măsură destinată creşterii salariilor angajaţilor din sistemul sanitar vizează de fapt altceva decât creşterea salariilor, respectiv: legalizarea plăţilor informale, plata suplimentară pentru activitatea (suplimentară) desfăşurată de medici, în regim privat, în spitalele publice, posibilitatea finanţării unor creşteri salariale de către autorităţile locale.
Într-un comunicat de presă, Federaţia„Solidaritatea Sanitară” susţine că Bănicioiu a încălcat prevederile legale pentru dialogul social, şi că federaţia nu a fost consultată cu privire la proiectul iniţiat de ministrul Sănătăţii.
Considerăm regretabil faptul că nu am fost consultaţi privind acest proiect, ministrul Sănătăţii încălcând prevederile legale privind dialogul social prin introducerea lui direct în Parlament, în baza calităţii domniei sale de deputat. Consultarea noastră privind acest proiect de lege ar fi condus la eliminarea numeroaselor erori pe care le conţine. Se arată în comunicat
Posibile creşteri salariale, pentru unii angajaţi
După analiza proiectului de lege cu privire la prestarea de servicii şi acte medicale la cererea pacientului, în spitalele publice, organizaţia Solidaritatea Sanitară arată în comunicatul remis că de fapt este vorba de posibilitatea unor creşteri salariale doar pentru unii salariaţi, dar şi că este o măsură imorală, ce conduce la câteva inegalităţi majore.
Analiza proiectului de lege şi a fundamentării acestuia arată faptul că nu este vorba de o creştere salarială, ci de posibilitatea unor creşteri salariale (nesemnificative) pentru unii salariaţi, la care se adaugă o serie de efecte negative majore atât asupra pacienţilor cât şi asupra salariaţilor. Legalizarea plăţilor informale (art. 12) este o măsură imorală, ce conduce la câteva inegalităţi majore: inegalitatea accesului cetăţenilor la serviciile medicale, pacienţii care au venituri vor putea accesa medici cu reputaţie, în timp ce pacienţii fără venituri vor avea acces doar la restul medicilor, inegalitatea accesului medicilor la un astfel de „beneficiu”-efectul vedetei, Alături de reputaţie, adresabilitatea unui medic depinde de o serie de alte variabile cum ar fi: locul pe care-l ocupă în ierarhia organizaţiei (cadrele didactice universitare şi şefii de secţii având un avantaj major), strategia de marketing de care a beneficiat, accesul la aparatura medicală performantă şi la materialele şi medicamentele necesare pentru a trata pacienţii, tipul spitalului etc. Arată comunicatul
De asemenea organizaţia mai susţine că plata suplimentară pentru activitatea (suplimentară) desfăşurată de medici în spitalele publice, în regim privat, în afara programului normal de lucru nu “ţine cont de realităţile sistemului sanitar”.
Această iniţiativă nu ţine cont de realităţile sistemului sanitar. Am arătat în mod repetat Ministerului Sănătăţii că medicii din spitalele publice lucrează deja peste programul normal de lucru, ajungând uneori şi la echivalentul a două norme. Aşa cum am demonstrat, obligarea medicilor la un astfel de program prelungit încalcă prevederile Directivei privind timpul de muncă, la ora actuală România aflându-se într-o stare de ilegalitate raportat la prevederile (obligatorii) aplicabile în spaţiul Uniunii Europene. Or, introducerea unei alte activităţi suplimentare în acest context va agrava şi mai mult această situaţie. Proiectul de lege nu ţine cont de calitatea de asigurat al sistemului public de asigurări sociale de sănătate, pe care o au majoritatea pacienţilor (a se vedea argumentul anterior şi art. 5). În mod evident, un pacient asigurat nu poate fi obligat să plătească totalitatea serviciilor medicale în momentul în care ar prefera tratamentul în regim privat în spitalul public, ci doar diferenţa dintre ceea ce decontează deja sistemul public de asigurări de sănătate şi costul total al serviciilor medicale de care beneficiază. Se mai arată în comunicat
Reprezentanţii organizaţiei spun că este corectă creşterea salariilor tuturor categoriilor de personal din sistemul sanitar, realizată în baza activităţii din cadrul programului normal de lucru, prin finanţarea adecvată a spitalelor publice. Creşterea, justificată, a veniturilor salariaţilor din Sănătate trebuie realizată pentru activitatea desfăşurată în cadru normei de bază din spitalele publice.
Pacienţii pot alege ce medici îi vor trata, şi vor achita onorarii stabilite împreună cu medicul pentru serviciile prestate.
În spitalele publice, pacientul/reprezentantul său legal pot alege în mod expres un medic curant, pentru un anumit act medical, în timpul programului normal de lucru, pentru care va achita un onorariu prestabilit prin acordul părţilor, în condiţii reglementate prin ordin al ministrului Sănătăţii. Se arată în proiectul de lege
În urma nemulţumirilor Federaţiei “Solidaritatea Sanitară”, se cer ca măsuri de reformă următoarele: o creştere a procentului acordat spitalelor publice până la 60% din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, introducerea asigurărilor complementare de sănătate, care să asigure finanţarea serviciilor medicale publice care nu sunt decontate din pachetul de bază, o lege de salarizare a angajaţilor din sectorul sanitar, care să aibă la bază salariile minime din Sănătate (la un nivel echivalent celui prevăzut de Legea 284/2010) şi salarizarea suplimentară în funcţie de performanţă, dar şi scoaterea salariaţilor din unităţile sanitare, care realizează venituri prin contractele cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, din categoria salariaţilor bugetari.
