“Echipa naţională a României a fost învinsă, marţi, în deplasare, pe Amsterdam ArenA, cu scorul de 4-0 (1-0), de reprezentativa Olandei, într-un meci din grupa D a preliminariilor Cupei Mondiale din 2014”, sună o ştire scurtă, care a răzbătut pe tot mapamondul. Nicio surpriză în acest rezultat, zicem noi. Anticipând jocul unei naţionale strivite de infatuarea selecţionerului, marea majoritate a suporterilor naţionalei nu au fiost partizani cu gândul că România poate obţine vreun rezultat pozitiv la Amsterdam. Nici nu avea cum, modalitatea de abordare a partidei din punct de vedere atitudinal, dar şi componenţa echipei ducând sigur către dezastru. Inovator, bineînţeles în sensul negativ, “marele” selecţioner ne-a delectat cu jucători de genul Dodel “cel împiedicat”, Gardoş “băiatul fără cap” sau Tamaş “apărător de fulgi”. Şi exemplele pot continua.
Ne-au dat-o cum au vrut
Olandezii au reuşit o premieră marţi seara. Au marcat cu un lob peste un portar de doi metri. Uriaşul Pantilimon s-a dovedit prea mic la capul măiestru al lui Van der Vaart, chiar în debutul partidei. Tot mici s-au dovedit şi Stancu sau Grozav, care, sincer, nu am desluşit ce au încercat să facă. Pentru că-i ştim băieţi serioşi, bănuim că au fost încurcaţi de indicaţiile tactice ale selecţionerului, pentru că altfel este greu de explicat de ce mingea a fugit de ei. Aici ar mai fi de discutat, pentru că, până la urmă, este valabilă şi viceversa. În fine, Adi Popa a fost singurul care a mai dat satisfacţie. Sigur va fi legitimat de Federaţia Română de Atletism, cu fotbalul e mai greu. Revenind la partidă, mai trebuie spus că în repriza a doua lucrurile au intrat şi mai mult în normal. Adică românii au făcut figuraţie deplină, iar olandezii şi-au delectat spectatorii cu goluri… doar trei. 4-0 sec al “portocalei mecanice” şi se demonstrează, dacă mai era nevoie, că România nu are viitor cu Piţurcă pe bancă.
Se apără între ei
La conferinţa de presă de după partida cu Olanda, Piţurcă s-a umplut de penibil. A acuzat jucătorii de parcă ei s-au propus la naţională, şi nu el i-a adus. “Când pierzi cu 0-4 nu prea sunt multe de spus. Am primit goluri nepermis de uşor. Pe final ne-am lăsat descoperiţi. E inadmisibil, dar asta e situaţia şi nu mai avem ce face. Am alergat, am făcut tot ce am putut în teren, am făcut presing, dar aşa se întâmplă când joci împotriva unei echipe mari şi greşeşti”, a făcut pe savantul “Satana”. Păi bine, domnule, cine ar fi trebuit să-i instruiască referitor la fazele fixe, cine ar fi trebuit să le dezlege mintea cu poziţiile la cornere, lovituri libere indirecte etc.? Bănuim că tocmai matale. Da nu e ca la babaroase. “Fie ce-o fi” nu merge în fotbal. Nasol este că nu scăpăm de el. “Naşu’” ne-a liniştit: “Îmi cer scuze faţă de suporteri, dar rămâne în continuare, are un obiectiv fixat pentru 2016.” Hai, pe bune? Şi care e ăla? De reconstrucţia unei naţionale nu poate fi vorba după cum face selecţia şi la ce instruieşte. Asta să i-o spui lui Mutu! Din câte am înţeles, nici el nu se prea mai înţelege la vorbă cu “magnificul” selecţioner. Îl cedăm naţionalei Spaniei, să bage dihonia şi acolo!
