Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, afirmă că imunitatea "pe viaţă" pe care o au miniştrii sau foştii membrii ai Guvernului privind anchetarea este unică şi că este necesară o modificare legislativă cel puţin pentru a echilibra într-un fel imunităţile în raport cu alte categorii.
Declaraţia a fost făcută în contextul impasului creat în urma respingerii cererilor de ridicare a imunităţii în cazul unor parlamentari sau miniştri, unele anchete fiind oprite sau procurorii nu au mai putut să ia anumite măsuri.
"Din păcate, este un vot politic care blochează o anchetă judiciară, lucru care nu ar trebui să se întâmple. Şi poate că nu se întâmplă în alte ţări din Uniunea Europeană. Cred că o modificare legislativă ar fi extrem de importantă.
Dacă ar fi să ne raportăm la persoane care au anumit statut în România - şi dacă m-aş referi la statutul magistraţilor, şi ei beneficiază de imunitate - trebuie obţinut un aviz înainte de a fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv. Însă, dacă mă refer la imunitatea pe viaţă pe care o au miniştrii sau foştii miniştri, aceasta este unică", a afirmat şefa DNA pentru Agerpres.
Kovesi a explicat că nu poţi să anchetezi un ministru sau un fost ministru care este şi deputat sau senator în lipsa unei aprobări din partea Parlamentului.
"În aceste situaţii, anchetele se blochează şi nu pot să-şi urmeze cursul. Spre exemplu, sunt situaţii în care foşti miniştri deţin în continuare bunurile despre care există suspiciuni că ar fi fost obţinute cu titlu de mită.
Pentru nicio persoană din România nu există o astfel de imunitate. Nici măcar pentru magistraţi sau parlamentari, care se bucură de imunitate doar în ceea ce priveşte arestarea şi percheziţionarea. Cred că o modificare legislativă cel puţin în a echilibra într-un fel aceste imunităţi este necesară", a spus şefa DNA.
Potrivit acesteia, s-ar impune o intervenţie legislativă şi pentru ca persoanele cu funcţii publice condamnate pentru fapte comise în timpul mandatului să nu mai poată să exercite aceste funcţii.
Referitor la faptul că anumiţi demnitari, aleşi locali sau şefi de instituţii revin în funcţii, deşi au fost arestaţi preventiv sau condamnaţi, Kovesi a admis că este vorba de o lacună a legislaţiei.
"Există din păcate foarte multe situaţii în care persoane condamnate pentru corupţie continuă să exercite funcţii publice, de obicei exact aceeaşi funcţie pentru care au fost condamnaţi.
Dacă ar fi să fac o paralelă între magistraţi şi ceilalţi care deţin funcţii publice, pot să vă spun că magistraţii, în momentul trimiterii în judecată, sunt suspendaţi din funcţie.
Din păcate, pentru parlamentari, pentru preşedinţi de Consilii Judeţene sau pentru alte persoane care conduc instituţii publice această regulă nu este aplicabilă. De foarte multe ori am văzut preşedinţi de CJ sau primari care au ieşit din arest preventiv şi s-au dus la primărie sau la CJ şi au continuat să-şi exercite funcţiile, am văzut parlamentari care au fost condamnaţi şi care au mers în continuare în Parlament.
Cred că ar trebui să existe o modificare legislativă şi să existe o interdicţie clară de a mai exercita funcţii publice în situaţia în care persoanele sunt condamnate pentru astfel de fapte", a apreciat procurorul şef al DNA.
În cazul declaraţiilor politicienilor la adresa DNA care au fost considerate de CSM că au adus atingere independenţei justiţiei, Kovesi susţine că dincolo de acest verdict nu se întâmplă nimic, nefiind aplicată niciun fel de sancţiune.
"Sper să existe o sancţiune din partea cetăţenilor atunci când merg la vot cu privire la politicienii care atacă în mod repetat activitatea DNA şi o fac într-un mod total nejustificat", a subliniat Kovesi în interviu.
