Preşedintele ales al României, Klaus Iohannis a fost prezent ieri la Alba Iulia, fiind întâmpinat de un grup de localnici îmbrăcaţi în costume populare, care l-au servit cu pâine, sare şi pălincă tradiţională, iar oamenii l-au aplaudat.
Acesta a purtat la gât un fular tricolor, a primit din partea unei ştafete a veteranilor un steag tricolor, pe care l-a înmânat directorului Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, urmând ca steagul să fie expus în muzeu.
Klaus Iohannis a spus că 1 Decembrie este o zi specială pentru naţiunea română, fiind nu doar Ziua Naţională, “nu doar celebrarea unui moment istoric”, ci ”ziua simbolică” în care se cuvine să se reflecteze, an de an, asupra idealului de unitate naţională.
În 1918, Marea Unire a avut o expresie teritorială şi instituţională. A însemnat desăvârşirea statului naţional, ca act de voinţă al naţiunii române. La 96 de ani după acel moment, putem vorbi din nou despre unitate naţională, dar cu alte semnificaţii. Suntem astăzi o naţiune de cetăţeni, care a arătat în faţa întregii lumi că preţuieşte valorile democraţiei, că are curaj şi că îşi doreşte o schimbare.
A afirmat Iohannis, conform Mediafax
El a mai precizat că în calitate de preşedinte al României îşi propune redescoperirea ideii de unitate naţională, menţionând că acest lucru înseamnă asumarea unor obiective naţionale, acţiunea comună în atingerea lor şi refacerea încrederii.
Ca Preşedinte al României, îmi propun să redescoperim împreună ideea de unitate naţională. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă asumarea unor obiective naţionale, înseamnă acţiunea comună în atingerea lor şi înseamnă refacerea încrederii. Ziua de azi este cel mai bun prilej pentru a vedea care sunt marile noastre restanţe.
A declarat Iohannis
«Oamenii politici au datoria să privească spre obiectivele naţionale»
Acesta a mai punctat că, în perspectiva aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, România trebuie să aibă obiective naţionale, legate de locul ei în Europa şi în lume, de propria sa dezvoltare, de reducerea decalajelor între regiuni, de conectare la Europa prin infrastructură, precum şi obiective naţionale legate de educaţie, de reformarea instituţiilor publice care servesc cetăţenii.
Aniversarea a 100 de ani ne va găsi nu doar cu asemenea obiective asumate, ci şi cu etape deja parcurse în atingerea lor. Pentru asta însă e nevoie, înainte de toate, de încă un lucru: de redescoperirea încrederii. Suspiciunea permanentă, îndoiala, teama, nesiguranţa ne-au îndepărtat unii de alţii, mai ales în ultimii ani. Ne-au făcut să vedem adversari acolo unde puteam vedea parteneri, ne-au făcut să stăm de-o parte, acolo unde puteam fi implicaţi, ne-au făcut să fim rezervaţi, acolo unde puteam construi, ne-au făcut să lucrăm singuri fiecare, acolo unde puteam lucra de fapt în echipă. Partidele politice vor trebui să înţeleagă că, indiferent de competiţiile pe care le dau o dată la patru ani, au datoria de a-şi reprezenta naţiunea de cetăţeni. Oamenii politici vor trebui să înţeleagă că, indiferent cum au făcut lucrurile în trecut, de acum înainte au datoria de a privi în primul rând spre obiectivele naţionale, că obiectivele personale nu pot fi deasupra celor comune. Obiectivele de etapă nu înseamnă nimic fără obiective pe termen lung şi că viitorul nu ni-l construim în funcţie de circumstanţe, ci printr-un act de voinţă asumată.
