În motivarea ei instanţa face trimitere la lege, în speţă la OG 26/2000, ordonanţa care reglementează modul de funcţionare al asociaţiilor şi federaţiilor.
Astfel, conform acestui Act Normativ numai membrii asociaţi au drept de vot în Adunarea Generală a Asociaţiei şi nu alte persoane şi orice hotărâre luată fără votul persoanelor legitime este lovită de nulitate absolută.
Faptul că unele cluburi sunt participante în competiţia sportivă nu le dă şi dreptul de a vota în Adunarea Generală a Asociaţiilor, care este un organism rezervat strict membrilor asociaţi.
Într-adevăr membrii participanti în competiţie pot primi unul – două locuri în Comitetul Executiv pentru a fi reprezentanţi în actul de administrare, însă în nici un caz nu pot pretinde drept de vot în Adunarea Generală a Asociaţiilor.
Sentinţa fiind una irevocabilă crează premisele autorităţii de lucru judecat şi totodată fundamentează o bornă pentru întreruperea abuzurilor şi a haosului din fotbalul românesc.
Reamintim că ani de zile Universitatea Craiova s-a luptat în instanţă, atât cu FRF cît şi cu LPF, pentru a demonstra aceste abuzuri şi iată că, chiar dacă victoria a venit cam târziu, ea a venit până la urmă.
Amintiţi-vă cum negau atât Sandu Mircea, cât şi Dumitru Dragomir acţiunile Universităţii Craiova, iar acum chiar aceste persoane de tristă amintire sunt cele care le invocă.
Sentinţa care s-a dat la Curtea de Apel Bucureşti va avea un efect de boomerang către tot sportul românesc, dar mai cu seamă va avea şi un efect devastator şi către Federaţia Română de Fotbal.
Astfel că în proporţie de 99,99% şi mandatul lui Răzvan Burleanu va fi respins de către instanţă şi este iminentă reorganizarea, atât a Federaţiei, cât şi a Ligii, deoarece pentru a se intra în legalitate este necesar să fie convocate Adunările Generale EXTRAORDINARE de urgenţă a celor două structuri sportive.
La aceste Adunări Generale vor participa numai cluburile cu statut de MEMBRI ASOCIAŢI şi ulterior după intrarea în legalitate să fie admişi ca şi membri asociaţi şi actualele cluburi care nu au decât statutul de participanţi în competiţie.
Prin urmare, fotbalul românesc are nevoie de o perioadă de circa şase luni de zile pentru a intra în legalitate, altfel orice continuare a activităţii în afara legii, aşa cum se derulează acum, va crea mari prejudicii.
Atât Iorgulescu, cât şi Burleanu se încăpăţânează să nu accepte realitatea şi să trateze această situaţie în detrimentul intereselor fotbalului, continuând acelaşi management defectuos precum Sandu şi Dragomir.
Ei trebuie să ştie că orice decizie care se ia în organele celor două structuri sportive este lovită de nulitate absolută şi că toate plăţile şi dispoziţiile date până în prezent sunt în afara legii şi cu cât amână această «boală» cu atât va fi mai rău.
Totodată în cadrul sentinţei se constată încă o soluţie irevocabilă a instanţei despre cine deţine continuitatea clubului de fotbal Universitatea Craiova.
Sperăm că încă o dată «mâncătorii de rahat» vor realiza cât de penibili au fost când vorbeau despre Universitatea Craiova.
