Timp liber
Sponsor oficial al
Cu aproape 97 de ani în urmă, în 1923, apărea, ca o necesitate a Cetăţii Băniei, „GHIDUL ORAŞULUI CRAIOVA, Cu nouile denumiri ale stradelor, autorităţi locale, adrese, etc, întocmit de P. I. COMĂNEANU, Comisar Special Cl. I în DIRECŢIUNEA SIGURANŢEI GENERALE, Serviciul Special Craiova”, editat de Institutul de Arte Grafice „Biruinţa”, Craiova.
Din acest GHID, pe care autorul îl „închina” şefului său, „Domnului RALIU N. GIORMAN, Prefectul Poliţiei Craiova”, aflăm că, în 1923, „ORAŞUL CRAIOVA........are o suprafaţă de 1610 Ha........populaţie de circa 100,000 locuitori........şi 205 strade”.
Ghidul cuprinde tot ce voiau să ştie locuitorii Craiovei acelor vremuri, despre oraşul lor: Denumirile vechi şi noi ale străzilor, cu indicaţiile circumscripţiilor de poliţie, percepţie şi judecătorii; Autorităţi locale şi adrese - Prefectura Judeţului Dolj, Primăria Oraşului Craiova, Prefectura Poliţiei Craiova, Serviciul Special de Siguranţă Craiova, Administraţia Financiară Dolj, Palatul Justiţiei Craiova, Baroul Avocaţilor Judeţului Dolj (toţi avocaţii şi adresele lor de domiciliu), Direcţiunea Regiunei I Sanitară Craiova, Farmaciştii, Droghiştii, Dentiştii, Moaşe, Agenţi sanitari, Inspectoratul General C.F.R. Craiova, Inspectoratul Regiunei II Poştale Craiova, Vama Craiova în Gara Craiova, Inspectoratul Industrial I Craiova, Regiunea Silvică IX Craiova, Consilieratul Agricol Dolj, Sindicatul Agricol Dolj, Camera de Comerţ şi Industrie Craiova, Bursa de Cereale şi Mărfuri, Inspectoratul I Comercial Craiova, Bursa de Cereale şi Mărfuri, Sfatul Negustoresc Craiova, Regiunea VI Minieră Craiova, Corporaţia Meseriaşilor şi Asigurărilor Sociale, Biroul de plasare, Şcoala Industrială pentru ucenici meseriaşi, Şeful Serviciului Tehnic Judeţean, Şeful Serviciului Tehnic Comunal, Inspectoratul Şcolar Regiunea 6, Inspectoratul General, Inspectoratul Şcolar, Şcoalele secundare, Bisericile, Comandamentul Corpului I Armată, Bănci, Restaurante (unde Restaurantul „MINERVA” este pe primul loc), Bucătării Populare, Bodegi, Cofetării, Mori, Instituţiuni Arte Grafice, Cluburi Politice, Cluburi Sociale, Băi, Societăţi culturale, Societăţi Române şi Străine, Societăţi Sportive, Terenuri Sportive, Parcuri şi Grădini Publice, Pieţe de Alimente, Abatoare, Monumente Publice, Închisori, Uzini, Ateliere mari şi Fabrici, Aziluri şi Cămine, Spitale, Cimitire, Motoare pentru tăiat lemne, Automobile de piaţă, Garaje, Depozite de Benzină, Vulcanizări, Ateliere, Staţiuni de Birji, Organizaţia Presei Oltene – Sindicatul Presei, Asociaţia Presei, Reviste locale, Concesia afişajului la Cinema Lux.
Din Ghid, mai aflăm că, în Craiova, apăreau, în 1923, şapte ziare locale: „Straja”, „Cotidianul”, „Vremea Nouă”, „Ştirea”, „Brazda”, „Acţiunea Cooperativă” şi „Informatorul Comercial” –, şi cinci reviste: „Ramuri”, bilunară, (condusă de) Nicolae Iorga; „Năzuinţa”, lunară, (condusă de) Elena Farago; „Lectura”, lunară, (condusă de) Trongani; „Gazeta Şcoalelor”, lunară, (condusă de Brădişteanu) şi „Grafica Română”, lunară, (condusă de) V. Molin.
Ghidul conţine, de asemenea, spoturi publicitare ale societăţilor comerciale din acea vreme, cum ar fi: VILLE DE PARIS (Mare Magazin Lipscănie şi Pânzărie, Mătăsuri, Mode, str. Unirei nr. 60); Magazinul La MILLION (str. Lipscani nr. 8); Magazinul La „ENGLEZU” (str. Unirei nr. 70, Mare magazin cu Haine gata pentru bărbaţi şi copii, Depozit de postăvuri); Librăria Şcoalelor LAZĂR SANFT; FRAŢI MORGENSTEIN (str. Sf. Dumitru nr. 10, Comerţul de Maşini Agricole şi Industriale, Biciclete, Case de bani, Automobile, Motoare şi tot felul de articole Tehnice); GH. PRETZ (Franzelărie de Lux – Zilnic Cornuri, Cozonaci, Fursecuri); Cafeneaua şi Bodega LILU IOSEF; Magazin de Mode „LA OLGA”; Bernhard Iacob & Frate (Liberărie – Papetărie, Mare bazar galanterie şi jucării); IULIUS SCHMIT (Fabrică sistematică pentru pâine, franzelărie de lux); La HERMINA – ALEX. BALLY (Transporturi cu Automobile de curse şi Autocamioane); TROMPETA – V. ABSTÄNDER (Manufactură, articole de mode); ZIEGLER et MATHIAS (Depozitul de bere „TREI STEJARI” – Fabrică de ghiaţă).
Dintre Societăţile Române şi Străine care îşi desfăşurau activitatea, atunci, în Craiova, sunt demne de menţionat: Societatea pentru profilaxia Tuberculozei, la dispensariatul Sf. Treime; Societatea Ocrotirea Orfanilor de Răsboi, în Palatul Administrativ; Societatea „General Averescu”; Societatea „Egalitatea”, la Templu; Societatea Damelor Israelite, Madona Dudu; Societatea „Amica Copiilor”; Societatea Avântul Ţării; Societatea „Sborul”, a Birjarilor; Societatea Apărătorii Patriei, Societatea Mina şi Pădurea, Societatea „Stupina”, Apicultură.
