Actualitate
Sponsor oficial al
Vestigii care atestã existenţa vechii fortificaţii romane Pelendava au fost descoperite în curtea Mãnãstirii Coşuna din cartierul craiovean Mofleni de cãtre o echipã de cercetãtori arheologi de la Muzeul Olteniei, a anunţat, marţi, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
Istoria consemneazã în cele mai vechi mãrturii documentare cã în apropierea Craiovei s-ar fi aflat Pelendava romanã, în acest sens fiind descoperitã o cãrãmidã inscripţionatã cu însemnele unei unitãţi militare a Imperiului Roman, la temelia unei construcţii din apropierea Catedralei Sfântul Dumitru. Nimeni nu-şi explica însã de unde provenea aceastã cãrãmidã şi nici nu putea preciza cât de departe s-ar afla edificiul roman din care ea fusese adusã. Cu bucurie am aflat cã, prin strãdania a doi arheologi dedicaţi ai Muzeului Olteniei, managerul acestei instituţii, Florin Ridiche, şi Dorel Bondoc, au fost identificate elemente care certificã faptul cã aceastã fortificaţie, Pelendava, despre care se ştia cã a fost ridicatã în apropiere de Craiova, s-a aflat pe actualul amplasament al Mãnãstirii Coşuna, din cartierul Mofleni.
În ultimele zile, colegii de la Muzeul Olteniei au fãcut o serie de cercetãri la un zid aflat pe terenul mãnãstirii, ceea ce le-a permis sã demonteze o mai veche concepţie legatã de originea acestuia şi sã stabileascã faptul cã el a fost construit de romani, în urmã cu aproape 2.000 de ani. În concluzie, acum putem afirma cã aceasta este zona în care s-a aflat Pelendava romanã. Doresc sã îi felicit pe arheologii de la Muzeul Olteniei pentru aceastã reuşitã de o importanţã capitalã, care ne va ajuta sã înţelegem mai bine istoria bogatã a acestor locuri, o paginã însemnatã din geneza poporului român, care statueazã prezenţa lui milenarã pe aceste meleaguri şi contribuie în mod semnificativ la conturarea profilului nostru identitar.
A declarat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa
La rândul sãu, arheologul expert Dorel Bondoc a precizat:
Ideea cã Pelendava romanã corespundea, ca localizare, actualului teritoriu al Craiovei şi împrejurimilor sale fusese acreditatã anterior pe baza celei mai vechi şi mai reuşite hãrţi a antichitãţii, «Tabula Peutingerianã», pe care figureazã şi drumul roman între Drobeta şi Romula, inclusiv staţiile de pe parcurs şi distanţele între acestea, mãsurate în paşi romani. Între Drobeta - sau Drubeta - şi Pelendava, documentul consemneazã o distanţã de 71 de mii de paşi romani, aşadar de 105 - 106 kilometri, apropiatã de distanţa rutierã din zilele noastre între Turnu Severin şi Craiova, de 112 kilometri. Construirea fortificaţiei ar putea fi atribuitã unitãţii militare auxiliare romane «Numerus Maurorum», o garnizoanã de aproximativ 500 de cãlãreţi stabilitã la Rãcari, dupã cucerirea actualului teritoriu al Olteniei de cãtre împãratul Traian. Aceastã unitate, ca şi altele, avea obiceiul ca, în orice construia, castre sau puncte de observaţie, sã foloseascã şi cãrãmizi ştampilate, în cazul de faţã purtând inscripţia «NM». În perioada medievalã, populaţia care se aşezase pe platoul actualei Catedrale Sfântul Dumitru a folosit materiale de construcţie ce proveneau din vechea fortificaţie romanã, în acest sens o cãrãmidã ştampilatã cu însemnele unitãţii «Numerus Maurorum» fiind descoperitã la temelia clopotniţei din curtea catedralei de astãzi. Acest fapt l-a determinat pe Alfred Vincenz, arhitect al oraşului în perioada interbelicã, sã susţinã şi el cu fermitate ideea conform cãreia Pelendava romanã se afla în apropierea Craiovei.
Directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche, a subliniat faptul cã originea romanã a vestigiilor descoperite pe terenul Mãnãstirii Coşuna este atestatã de tehnica de construire, precum şi de materialele folosite.
Se cunoştea faptul cã în curtea mãnãstirii, la 15 - 20 de metri distanţã faţã de bisericã, se aflã ruinele unor construcţii, despre care se presupunea, anterior, cã ar fi fost chiliile cãlugãrilor. La o cercetare atentã, noi am constatat însã cã toate cãrãmizile care compuneau aceastã temelie sunt de origine romanã. Mai mult, chiar şi mortarul care le leagã este roman. Ca imaginea sã fie completã, la marginea acestor construcţii am gãsit baza unei coloane romane, realizatã din calcar cochilifer, specific zonei Vratsa, din Bulgaria, pe care îl foloseau constructorii din Imperiul Roman. Acestea sunt argumentele care ne determinã sã afirmãm cã Pelendava s-a aflat exact în curtea Mãnãstirii Coşuna. Descoperirile din teren sunt susţinute şi de informaţiile ce provin din documentele existente. În acest sens, mã refer la «Tabula Peutingerianã», o hartã din secolul al XII-lea, copiatã dupã una romanã, în care sunt reliefate principalele drumuri aflate în nordul Imperiului Roman, precum şi distanţa dintre fortificaţiile aflate pe aceste drumuri. La un calcul foarte atent, Pelendava - sau Pelendova, cum apare specificat în acest înscris medieval - se situeazã pe malul stâng al râului Jiu, în apropierea municipiului Craiova. Vreau sã subliniez şi rolul important pe care l-a avut Mitropolia Olteniei în conservarea acestor ruine. Acest fapt ne va ajuta foarte mult în perspectiva realizãrii unor cercetãri arheologice, ale cãror rezultate sunt convins cã ne vor permite sã spunem mult mai multe despre Pelendava romanã şi, implicit, despre trecutul nostru. În urma verificãrilor în teren, pe care le-am derulat în urmã cu câteva zile, am reuşit sã stabilim cã aceastã fortificaţie romanã de pe actualul amplasament al Mãnãstirii Coşuna a avut un rol hotãrâtor, în secolele VIII - XV, la formarea Craiovei de astãzi.
A afirmat directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche
