Florentin Smarandache – un savant român în SUA (III)

Savant, scriitor și artist. Scrie în patru limbi: engleză, română, franceză și spaniolă. A făcut cercetări post-doctorale la Okayama University of Science (Japonia) (2013-2014); la Universitatea de Tehnologie din Guangdong (Guangzhou, China), 19 mai - 14 august 2012; la ENSIETA (Școala Națională Superioară de Ingineri și Studiul Armamentului), Brest, Franța, 15 mai - 22 iulie 2010; și timp de două luni, iunie-iulie 2009, la Laboratorul de Cercetări al Forțelor Aeriene din Roma, NY, SUA (sub Institutul de Tehnologie al Universității de Stat din New York).

Absolvent al Departamentului de Matematică și Informatică al Universității din Craiova, în 1979, primul absolvent al clasei sale, a obținut un doctorat în matematică de la Universitatea de Stat Moldova, la Kishinev, în 1997, și a continuat studiile post-doctorale la diverse universități americane: University of Texas, la Austin, University of Phoenix, Arizona State University, New Mexico State University, la Las Cruces, Los Alamos National Laboratory etc.

În SUA, a lucrat ca inginer software pentru Honeywell (1990-1995), profesor adjunct pentru Colegiul Comunitar Pima (1995-1997), în 1997, profesor asistent la Universitatea din New Mexico, campusul Gallup, promovat profesor asociat de matematică, în 2003, și profesor deplin, în 2008. Între 2007-2009, a fost președinte al departamentului de matematică şi ştiințe.

În matematică, a introdus gradul de negație a unei axiome, sau teoreme, în geometrie (vezi geometriile Smarandache, care pot fi parțial euclidiene și parțial non-euclidiene, 1969, http://fs.unm.edu/Geometries.htm), multi-structura (vezi Smarandachen-structuri, unde o structură slabă conține o insulă cu o structură mai puternică, http://fs.unm.edu/Algebra.htm) şi multi-spațiu (o combinație de spații eterogene) [http: //fs.unm .edu / Multispace.htm].

A creat şi studiat în Teoria numerelor multe:

secvențe (http://mathworld.wolfram.com/SmarandacheSequences.html ,  http://mathworld.wolfram.com/ConsecutiveNumberSequences.html), funcții (http: //mathworld.wolfram. com / SmarandacheFunction.html , http://mathworld.wolfram.com/SmarandacheCeilFunction.html

, http://mathworld.wolfram.com/Smarandache-KurepaFunction.html , http://mathworld.wolfram.com/Smarandache-WagstaffFunction.html , http://mathworld.wolfram.com/SmarandacheNear-to-PrimorialFunction.html , http://mathworld.wolfram.com/PseudosmarandacheFunction.html ),

numere ( http://mathworld.wolfram.com/SmarandacheNumber.html , http://mathworld.wolfram.com/Smarandache-WellinNumber.html ),

prim numere ( http://mathworld.wolfram.com/SmarandachePrime.html , http://mathworld.wolfram.com/Smarandache-WellinPrime.html )

și constante ( http://mathworld.wolfram.com/SmarandacheConstants.html ).

A generalizat [1995] logica confuză, intuitivă, paraconsistentă, multi-valentă, dialetistă către „logica neutrosofică” (tot în Dicționarul de calcul al lui Denis Howe, Anglia) și, în mod similar, a generalizat setul fuzzy la setul neutrosofic (şi derivatele sale: „set paraconsistent, set intuiționalist”, „set dialetist”, „set paradoxist”, „set tautologic”) [http://fs.unm.edu/eBook-Neutrosophics6.pdf].

A inventat cuvintele „neutrosofie” [(franceză neutre <latină neutră, neutră şi greacă sophia , pricepere / înțelepciune) înseamnă cunoașterea gândirii neutre] şi a derivatelor sale: neutrosofice, neutrosoficatoare, neutrosoficator, deneutrosoficare, deneutrosoficator etc.

În 2003, împreună cu WB Vasantha Kandasamy, a introdus Structurile algebrice Neutrosofice, bazate pe seturi de numere Neutrosofice [adică numere de forma a + bI, unde a, b sunt numere reale, sau complexe, iar I = Indeterminare, cu I ^ n = I pentru n număr întreg pozitiv nul, 0I = I, I / I = nedefinit și nI + mI = (n + m) I].

În 2006, a introdus gradul de dependență / independență între componentele neutrosofice T, I, F.

În 2007, el a extins setul neutrosofic la Neutrosophic Overset (când unele componente neutrosofice sunt> 1), şi la Neutrosophic Underset (atunci când unele componente neutrosofice sunt <0) și la Neutrosophic Offset (când unele componente neutrosofice sunt în afara intervalului [0, 1], adică unele componente neutrosofice> 1 și unele componente neutrosofice <0). 

Apoi, extensii similare la Logica, măsurarea, probabilitatea, statisticile neutrefice Over / Under / Off Neutrosophic http://fs.unm.edu/NeutrosophicOversetUndersetOffset.pdf

A introdus Setul Tripolar Neutrosofic, Setul Multipolar Neutrosofic, Graficul Tripolar Neutrosofic și Graficul Multipolar Neutrosofic.

A generalizat logica / setul / probabilitatea Neutrosophic Logic / Set / Probability rafinat [2013], unde T poate fi împărțit în subcomponente T 1, T 2, ..., T p şi I în I 1, I 2, ..., I r, și F în F 1, F 2, ..., F s, unde p + r + s = n ≥ 1. Și mai mult: T, I și / sau F (sau oricare dintre subcomponentele lor T j, I k și / sau F l) ar putea fi seturi infinite numărabile sau nenumărate:  http://fs.unm.edu/n-ValuedNeutrosophicLogic-PiP.pdf

În 2015, a perfecționat indeterminarea „I”, în cadrul structurilor algebraice neutrosofice, la diferite tipuri de indeterminări (în funcție de problema de rezolvat), cum ar fi  I 1, I 2, I p cu număr întreg p ≥ 1 și a obținut numere neutrosofice rafinate de forma N p = a + b 1 I 1 + b 2 I 2 + + b p I p, unde a, b 1 , b 2, b, sunt numere reale sau complexe, şi se numește partea determinată a lui N p, în timp ce pentru fiecare k în {1, 2,, p} I k se numește k- a partea nedeterminată a lui N p.

A extins structurile algebrice neutrosofice la Structuri algebrice neutro-rafinate rafinate [sau Structuri I-algebrice neutrofice] (2015), care sunt structuri algebrice bazate pe seturi de numere neutrosofice rafinate, de tip a + b 1 I 1 + b 2 I 2 + + b p I p.

A introdus structurile neutrosofice (T, I, F) [2015]. 

În orice domeniu de cunoaștere, fiecare structură este compusă din două părți: un spațiu și un set de axiome (sau legi) care acționează (guvernează) asupra acesteia. Dacă spațiul, sau cel puțin unul dintre axiomele sale (legi), are o anumită indeterminare, acea structură este o (T, I, F) - Structura Neutrosofică. Florentin Smarandache le-a extins la (T, I, F) - Neutrosofice I-Structuri algebrice [2015], adică structuri algebrice bazate pe numere neutrosofice de forma a+bI, dar având şi indeterminare legată de spațiul structurii (elemente care aparțin doar parțial spațiului, sau elemente despre care nu știm dacă aparțin, sau nu, spațiului), sau indeterminare legată de cel puțin o axiomă (sau lege) care acționează asupra structurii spaţiului. Apoi, le-a extins la rafinate (T, I, F) - Structuri I-algebrice rafinate neutrosofice.

În 2015, împreună cu A. Salama, a introdus setul neutrosophic crisp și topologia crisp neutrosofică [http://fs.unm.edu/NeutrosophicCrispSetTheory.pdf]

În 2014, a fondat, împreună cu Mumtaz Ali, Trupul Neutrosofic și a introdus structurile algebrice triplete neutrosofice [http://fs.unm.edu/NeutrosophicTriplets.htm]

În 2015, a introdus Teza-Antiteză-Neutroteză și Neutrosinteză, Sistem Axiomatic Neutrosofic, sisteme dinamice neutrosofice, logică neutrosofică simbolică, (t, i, f) -Structuri neutrofice, Structuri I-Neutrosofice, Indeterminare literală rafinată, Algeatură neutră structură cvadruplă , Legea înmulțirii subindeterminărilor:

[http://fs.unm.edu/SymbolicNeutrosophicTheory.pdf ].

În 2016, a fondat Neutrosophic Duplets [http://fs.unm.edu/NeutrosophicDuplets.htm] și, apoi, Multisets Neutrosophic [http://fs.unm.edu/NeutrosophicMultisets.htm]

În 2017, el a introdus Plitogenia (extensia dialecticii şi neutrosofiei) și setul plitogenic / logica / probabilitatea / statisticile (extensia fuzzy, intuitiveistic fuzzy, neutrosophic set / logică / probabilitatea / statisticile) [http: //fs.unm. edu / Plithogeny.pdf]

În 2018, a extins Soft Set la Hypersoft Set [http://fs.unm.edu/NSS/ExtensionOfSoftSetToHypersoftSet.pdf]

Împreună cu AR Vătuiu, a enunţat Legea conform căreia este mai ușor să rupi din interior, decât din exterior, un sistem dinamic neutrosofic.

În 2017, [http://fs.unm.edu/EasierMaiUsor.pdf] a introdus Teoria evoluției umane ca spirală neutrosofică. În 2019, [http://fs.unm.edu/SpiralNeutrosophicEvolution.pdf]

A propus o extindere a probabilității clasice şi a probabilității imprecise la „probabilitatea neutrosofică” [1995], pe care a definit-o ca un vector tridimensional ale cărui componente sunt subseturi reale ale intervalului non-standard ] -0, 1+ [, a introdus măsura neutrosofică și integralul neutrosofic [http://fs.unm.edu/NeutrosophicMeasureIntegralProbability.pdf]

și, de asemenea, a extins statisticile clasice la statistici neutrosofice [ http://fs.unm.edu/NeutrosophicStatistics.pdf ].

A extins Procesul de Ierarhie Analitică (AHP) la metoda α-Reducere pentru Multi-Criterii.

Luarea deciziilor (α-D MCDC) [http://fs.unm.edu/alpha-DiscountingMCDM-book.pdf]

Din 2002, împreună cu Dr. Jean Dezert de la Office National de Recherches Aeronautiques din Paris, au lucrat în fuziunea informațională și au generalizat Teoria Dempster-Shafer la o nouă teorie a fuziunii plauzibile şi paradoxiste (Teoria Dezert-Smarandache): http: // fs .unm.edu / DSmT.htm

În 2004, a proiectat un algoritm pentru Unificarea Teoriilor și Regulilor Fuziunii (UFT) utilizat în bio-informatică, robotică, tehnologie militară.

În 2017, a introdus, îm Biologie, Teoria evoluției neutrosofice: grade de evoluție, indeterminare şi evoluție [http://fs.unm.edu/neutrosophic-evolution-PP-49-13.pdf]

În fizică, a găsit o serie de paradoxuri (a se vedea paradoxurile cuma smarandache) și a considerat posibilitatea unei a treia forme de materie, numită unmatter [2004], care este o combinație de materie și antimaterie - prezentată la Caltech (American Physical Society Annual Întâlnire, 2010) şi Institutul de Fizică Atomică (Măgurele, România, 2011) [http://fs.unm.edu/unmatter.htm]

Pe baza unui manuscris din 1972, când era student în Râmnicu Vâlcea, a publicat, în 1982, ipoteza potrivit căreia „nu există nicio barieră de viteză în univers și se poate construi orice viteză”, (http://scienceworld.wolfram.com/physics/SmarandacheHypothesis.html). Această ipoteză a fost parţial validată pe 22 septembrie 2011, când cercetătorii de la CERN au demonstrat experimental că particulele de neutrino muon circulă cu o viteză mai mare decât viteza luminii.

La ipoteza sa, el a propus o Teorie absolută a relativității [fără dilatarea timpului, contracția spațială, relativistă simultaneități și paradoxuri relativiste care seamănă la fel cu ficțiunea științifică, nu faptul]. Apoi, și-a extins cercetările la o teorie specializată mai diversificată Parameterized Special of Relativity (1982): http://fs.unm.edu/ParameterizedSTR.pdf și a generalizat Factorul de contracție Lorentz la Factorul de contracție oblică pentru lungimi care se deplasează într-un unghi oblic, în ceea ce privește direcția de mișcare, apoi a găsit ecuațiile de unghi-distorsiune (1983): http://fs.unm.edu/NewRelativisticParadoxes.pdf

A considerat că viteza luminii în vid este variabilă, în funcție de cadrul de referință în mișcare; că spațiul și timpul sunt entități separate; de asemenea, redshiftși blueshift nu se datorează, în totalitate, Efectului Doppler, ci şi indicelui de gradare și refracție mediu (care sunt determinate de compoziția medie: adică elementele sale fizice, câmpurile, densitatea, eterogenitatea, proprietățile etc.); și că spațiul nu este curbat, iar lumina din apropierea corpurilor cosmice masive se îndoaie nu din cauza gravitației, așa cum afirmă teoria generală a relativității (Lensing gravitațional), ci din cauza lentilării medii.

Pentru a face distincția între ceas și oră, a sugerat un prim experiment cu diferite tipuri de ceas, pentru ceasurile GPS, pentru a demonstra că dilatația și factorii de contracție rezultați sunt diferiți de cei obținuți cu ceasul atomic de cesiu; și un al doilea experiment, cu diferite compoziții medii, pentru a demonstra că ar rezulta diferite grade de redshifts / blushifts și diferite grade de lentile medii.

A introdus fizica superluminală și instantanee (domenii care studiază legile fizice, la viteze superluminale și, respectiv, instantanee) și fizica neutrosofică, ce descrie colecții de obiecte, sau stări, care sunt caracterizate individual de proprietăți opuse, sau care nu sunt caracterizate de nici de o proprietate, nici de prin opusul proprietății. Astfel de obiecte, sau stări, se numesc entități neutrosofice [http://fs.unm.edu/SuperluminalPhysics.htm]

.