Cea mai importanta publicatie financiara din lume a publicat un amplu material despre rolul pe care a ajuns sa il joace Directia Nationala Anticoruptie in Romania.
“Romania, odinioara considerata una dintre cele mai corupte tari din UE, a devenit un poligon de testare a politicilor anti-coruptie. Acuzatiile la cel mai inalt nivel au transformat perceptia publica privind DNA: odata vazut ca un tigru de hartie, infiintat doar pentru ca facea parte dintre conditiile aderarii la UE, acum este laudat drept cel mai feroce adversar chiar si al celor mai puternici politicieni din tara”, scrie Andrew Byrne, corespondentul “Financial Times” pentru Ungaria, Romania si Balcanii de Vest.
Sub titlul “Romania lupta cu coruptia la cel mai inalt nivel iar tigrul de hartie isi arata coltii”, cea mai citita publicatie de business din lume face un portret al DNA. Cei de la “Financial Times” dau ca exemplu de atac la cel mai inalt nivel acuzatiile la adresa premierului Ponta, dar mentioneaza si condamnarea lui Adrian Nastase.
“Sub conducerea Laurei Kovesi, procurorul de 42 de ani care a fost vedeta echipei nationale de baschet, numarul condamnarilor obtinute de Directie a crescut rapid, depasind 1.000 anul trecut. Performantele sale au inceput sa atraga atentia si in alte tari afectate in mod similar de coruptie, precum Grecia, Bulgaria si Croatia, unde exista un interes crescut pentru modul in care procurorii anticoruptie din Romania au devenit atat de puternici”.
Transformarea din “tigru de hartie” in “tigru care isi arata coltii” ar fi avut loc dupa schimbarea conducerii DNA de catre Monica Macovei in 2005, dar mai ales dupa modificarea Codului Penal in 2009, ce a pus la dispozitia procurorilor instrumentele legale ce le-au permis sa obtina condamnarea lui Adrian Nastase. Insa puterea DNA se vede din plin acum, cand “agenda guvernamentala s-a oprit din cauza consecintelor scandalului de coruptie” in care este implicat premierul Ponta.
“Financial Times” mentioneaza si criticile la adresa Directiei: “opozantii avertizeaza ca o rata de condamnare de 90% isi are locul mai degraba la Phenian decat la Bucuresti”, in conditiile in care in alte tari procentul e in jurul a 75%. “In plus, ofensiva anticoruptie are consecinte neasteptate: teama de punere sub acuzare a paralizat administratia publica, spune un om de afaceri, care avertizeaza ca functionarii au stopat licitatiile publice de teama ca sunt urmariti”.
Insa, conchid jurnalistii de la “Financial Times”, aceasta ofensiva anticoruptie “e vazuta de multi ca o curatenie de care era demult nevoie in randul unei clase politice care a mentinut retelele de protectie si clientelele din epoca comunista si la doua decenii dupa executarea lui Nicolae Ceausescu”.
