De vorbă cu artiştii Ansamblului “Maria Tănase”

Patru dintre soliştii Ansamblului Maria Tănase au dezvăluit care este secretul unei nunţi reuşite, planurile artistice de viitor, dar şi ce meserii, profesii ar fi urmat dacă nu ar fi fost pe marile scene să cânte şi să încânte publicul
Constantin Enceanu, Petrică Mîţu Stoian, Lavinia Bîrsoghe, Cristian Bănăţeanu, o parte dintre artiştii Ansamblului „Maria Tănase”, au povestit pentru Ediţie Specială cum reuşesc ca la evenimentele private la care sunt invitaţi să cânte, îndeosebi la nunţi, să ridice oamenii la joc. Se ştie că dacă muzica este de calitate, petrecerea va fi de succes. Aşa că artiştii cu care am stat de vorbă au descris cum arată o nuntă ideală din punctul lor de vedere. Aceştia au spus şi la ce obiceiuri şi tradiţii inedite au asistat la nunţile din Oltenia şi din Moldova.

Intri în nuntă, faci urările de rigoare, naşilor, mirilor, socrilor, sau dacă este botez celui botezat şi atunci eu am observat că în Oltenia oamenii au făcut un obicei. Eu, venind de la Mehedinţi am schimbat stilul de cântat, am dat viteză cântecului şi jocului popular cu acele danţuri mehedinţene. Omul vine la masă să se distreze, să  joace, nu să mănânce. Eu am un repertoriu de 600 cântece, pot ţine o nuntă întreagă cu cântecele mele, fără să mă repet şi fără să împrumut de la alţi colegi. Depinde de oamenii care sunt la masă, dacă este tineret abordăm repertoriul de dragoste, de joc. Dacă sunt oameni mai în vârstă cântăm melodii de dor, de aducere aminte, de trecerea timpului, despre tinereţe, nu multe, doar aşa punctat, de colo, colo, pentru că nunta trebuie să fie o sărbătoare. Nu trebuie să facem un moment din acesta plângăcios. Obiceiurile la nunţi se păstrează. M-a impresionat în zona Doljului, partea Dunării, când se face hora miresei şi hora naşilor şi le pune prosoape, diverse obiecte de îmbrăcat casa, se dau cadouri şi le pune pe umăr şi le zice “Haideţi să facem hora mare că se dă de gât”. Undeva pe la Daneţi, am întâlnit acest obicei şi mi-a plăcut. Alte obiceiuri, tradiţii de la noi, la munte în zona de Nord a Mehedinţiului ar fi ruperea brăduţului din prăjină în momentul când vine mirele cu naşii şi nuntaşii la mireasă acasă ca să o ia de acolo, au de trecut trei obstacole. Să găsească o batistă undeva ascunsă, să găsească un mănunchi de lumânări. Iar, ultima dată trebuie să urce într-o prăjină lustruită, unsă cu fel şi fel de lubrifianţi. Se umple brăduţul din vârful acelei prăjini, iar mireasa este luată de la casa părintească, are loc rugăciunea şi iertăciunea făcută de către tineri către părinţii lor să îi ierte că au greşit. Îmi amintesc cu emoţie aceste evenimente frumoase.Atunci intră părinţii în melancolie că le pleacă copiii de acasă. În rest, ne simţim foarte bine la nunţi.Percepem un onorariu după bugetul fiecărei familii, care vrea să ne angajeze, plătim şi taxe la stat, la o nuntă dau factură, am contract. Asta ca să nu se facă speculaţii că Mîţu merge la nunţi şi face nu ştiu ce.
Petrică Mîţu Stoian

Am vrut să aflăm şi ce onorariu percep artiştii atunci când sunt invitaţi să cânte la nunţi. Aceştia au refuzat să precizeze o sumă.
Cei patru artişti care în afara spectacolelor pe care le au cu orchestra Ansamblului Maria Tănase, merg şi la evenimente particulare au spus că, pentru a fi pe placul tuturor, trebuie să abordezi mai multe genuri muzicale şi să ştii să te pliezi pe cerinţele nuntaşilor, invitaţilor.
Constantin Enceanu:”Poţi să cânţi dumnezeieşte, dacă nu ai reuşit să transmiţi, nu faci nimic”

Orice discuţie de acest gen, cât iau la o nuntă este negociabil. Preţurile sunt negociabile. Omul te invită la o nuntă să îi faci atmosferă. Ori, faptul că eu am destul de multe evenimente, reuşesc să creez o atmosferă plăcută la nunţi, botezuri. Nu contează că eşti artist consacrat, contează să ştii ce să-i cânţi omului.Probabil că aşa m-a lăsat pe mine Dumnezeu, prin cântecele ce le aleg la o nuntă să-i determin să iasă la joc.Contează şi cum ştii să îţi faci un repertoriu la nuntă. Ori, după 30 ani de cântat, am reuşit să îmi dau seama ce trebuie să cânt la început, la finalul programului. Când încep programul, încep cu o melodie, de ascultare, două de suflet. Am destule, „De mic am fost om cinstit”, „Doamne, am avut noroc”. Sunt melodii la care aproape toţi cei care participă la un asemenea eveniment se regăsesc în aceste versuri. Noi participăm doar la programul de masă. În tinereţe, mergeam şi la învelitul miresei, împodobitul bradului, cântam trei zile la o nuntă. Odată cu consacrarea mea nu am mai mers la o nuntă unde să particip şi pe zi, doar dacă au fost excepţii unde mireasa şi-a dorit ca atunci când este învelitul miresei, să îmi cânte Enceanu, dar cazuri rare.Am învăţat cum să îmi structurez programul în aşa natură încât să fac oamenii să se simtă bine. Asta ţine şi de fiecare artist, depinde şi cum simt oamenii din sală, oamenii cum îl percep pe el, contează foarte mult să transmiţi ceea ce faci. Poţi să cânţi dumnezeieşte, dacă nu ai reuşit să transmiţi, nu ai făcut nimic.
Constantin Enceanu

Constantin Enceanu ne-a povestit şi o întâmplare stranie la o nuntă, unde nuntaşii nu voiau sub nici o formă să iasă la joc.

Am avut o nuntă cu prietenul meu Petrică la Bucureşti, foarte, foarte rar se întâmplă astfel de situaţii. Eram invitaţi să cântăm separat la program şi apoi împreună. Când am ajuns eu, cânta formaţia, nu ieşea nimeni la joc. Am zis că intru eu şi să vezi. Am intrat, am cântat, m-am strofocat şi am reuşit să ridic abia şase muieri la joc.  Am ieşit foarte nervos de acolo când am văzut că nu reuşesc să creez atmosferă. Petre m-a văzut ieşind nervos, a zis că nu se poate. Las’ că intru eu, îmi zice. La fel, au ieşit cinci-şase muieri la joc. A ieşit şi el nervos de acolo. Mă rog, ne-am făcut datoria. Vine socrul mare şi ne spune că a fost foarte frumos. Ne întreabă: nu vreţi să mai rămâneţi să mai cântaţi? Ne uităm unul la celălalt şi Petre zicea că are o nuntă la Buzău şi nu mai poate rămâne, eu i-am spus că la Piteşti. În gândul nostru, de capul tău cu nunta ta. Ei aveau un mare foc, erau aşa cu fiţe. Când vin să se distreze vin cu funcţiile după ei, preferă să stea la masă.
Enceanu

Puteţi afla în cele ce urmează şi ce profesii ar fi îmbrăţişat artiştii dacă nu ar fi fost interpreţi.

„Dacă m-aş mai naşte o dată tot artist m-aş face”

Eu am terminat metalurgia, o meserie extraordinar de frumoasă şi grea, dar cum s-a desfiinţat totul după revoluţie, aş fi ajuns şomer şi poate aş fi plecat din ţară şi aş fi ajuns nimic. Dacă m-aş mai naşte o dată tot artist m-aş face pentru că asta mi-a fost scris, dat de sus acest dar şi îi mulţumesc divinităţii pentru asta.
A spus Petrică Mîţu Stoian

„Dacă nu aş fi fost artist, m-aş fi adaptat la viaţa cotidiană”

Dacă nu aş fi fost artist m-aş fi adaptat la viaţa cotidiană, fac orice. De profesie sunt inginer agronom, în timpul liber, am grijă de grădină, via mea nu o taie nimeni, de 23 ani. Mă mândresc cu ce am acolo, cu recolta pe care o scot. Deci, cred că m-aş fi făcut inginer agronom dar şi la bucătărie m-aş fi băgat să gătesc, dar şi pe omul de serviciu, dau cu mătura nu îmi e ruşine.Sunt omul care am luat-o de jos, am trecut prin toate etapele vieţii, am fost un simplu muncitor şi am ajuns manager al Ansamblului Maria Tănase, toate în timp şi când treci prin toate etapele vieţii, înseamnă că eşti un om matur, ştii ce să ceri de la viaţă şi s-ar descurca în orice ipostază.
Constantin Enceanu

Planuri de viitor pentru artişti

I-am dat maestrului Nicolae Botgros, eu lucrez foarte mult cu Ansamblul „Lăutarii” de la Chişinău, un material. Imprim la ei la studio şi am refăcut câteva piese, din cele vechi, cele mai frumoase şi am dat maestrului încă 14 piese noi, nu am să le editez pe piaţă, eu am obişnuit publicul să scot pe piaţă la trei-patru ani. Decât să faci cantitate, mai bine faci calitate. Sunt cântecele mele de joc, de la munte, de dragoste, am şi un cântec mai special, despre păcatul strămoşesc moştenit din moşi-strămoşi până la noua generaţie, e o temă mai aparte. Ca artist profesionist trebuie să vii cu ceva nou. Publicul te aşteaptă cu lucruri vechi, dar să fie noi. Adică, melodii culese de la lăutari, din zone diferite şi subzone ale noastre, ale Olteniei pentru că nu putem să ieşim din pătrăţica noastră, să trecem în alte zone. Dacă eşti om şi te respecţi, dacă ai o identitate a ta şi ştii de unde vii şi unde mergi.O să fie pe un album numai că peste trei ani de zile. Ori de câte ori am melodii mai multe le stochez undeva, le înregistrez şi le ţin înregistrate. Le am acolo făcute şi în caz că se cer pe piaţă, imediat le-am dat la producţie. Cântecul trebuie să fie întotdeauna un mister, să te descopere ascultătorul, să aştepte ceva de la tine şi atunci trebuie să îi dai tot ce este bun şi frumos.
A conchis Petrică Mîţu Stoian

Am înregistrat un fel de best of, cele mai frumoase cântece ale mele, înregistrate cu vreo 20 ani în urmă care la ora actuală nu mai corespund modului cum au fost înregistrate. Am preferat să le refac cu maestrul Botgros de la Chişinău, le-am înregistat, în curând o să apară pe piaţă. Printre ele sunt şi două melodii noi, una dedicată special nepoatei mele, am propus că îi voi face o melodie în momentul în care voi avea inspiraţia necesară pentru ea şi am pus în versuri tot ceea ce am simţit pentru prima nepoţică a mea. Are un an şi sapte luni. Am aşteptat să văd cum zice tată, mamă. Eu sunt bu, bunelu, soţia e buni, să o vezi cum te mângâie şi întinde braţele să o iei în braţe. Sunt nişte sentimente pe care îmi este greu să le exprim în cuvinte. Eu am într-un vers în care spun, puiule de om, socot, mi-ai schimbat viaţa de tot.  Nu am crezut că o răgace mică îmi poate schimba viaţa şi nu numai mie, ci şi familiei. Cealaltă melodie este de dragoste, aşa gândindu-mă că trece vremea, trec ani, parcă în ultima perioadă mai repede ca niciodată trec zilele.  Lucrul acesta mă întristează câteodată, îmi pare rău că îmbătrânesc şi mai am încă foarte multe de spus. Încă nu i-am pus titlul, dar versurile sună cam aşa, „Sunt om bun, mi-e dragă viaţa, vreau să-i simt din plin dulceaţa”.Speram până în Paşte să le lansez, dar am avut program încărcat, dar cred că într-o lună jumătate, cel mult, va fi pe piaţă. Sunt un pic pretenţios şi vreau să iasă un lucru de calitate.
A declarat Constantin Enceanu

Lavinia Bîrsoghe, tânăra artistă, ne-a declarat că la o nuntă, şi nu numai, interpretează mai multe genuri muzicale,

Se spune că dacă muzica şi vinul sunt bune, petrecerea o să aibă un succes garantat. Eu încerc prin repertoriul pe care îl abordez, prin farmecul personal, să fac oamenii să se simtă bine. Să schimb melodiile dacă anumite melodii văd că nu prind, încerc ceva mai vesel. Experienţa din decursul timpului mă face să simt publicul, să ştiu cam ce preferă, doar după aspect îmi dau seama ce muzică preferă, mai veche sau mai nouă. Însă sunt pregătită şi cu noutăţi şi cu cântecele de altădată. Abordăm nu numai eu ci şi colegii din formaţie, mai multe genuri muzicale. Eu mai cochetez şi cu muzica tradiţională, ţigănească, macedoneancă, din cultura altor popoare. Îmi place foarte mult ceea ce fac, simt că mi-am găsit vocaţia, dacă nu aş fi cântat, aş fi fost profesor, educator, învăţător, am şi studiat în acest sens. Dacă nu o să mai cânt, cu siguranţă o să fiu dăscăliţă.
Lavinia Bîrsoghe

Am înregistrat în ultima parte a anului trecut, un material, mă ocup mai mult de promovare. Este un CD înregistrat cu orchestra naţională de la Chişinău, nu a apărut deocamdată pe piaţă, nu este produs la o casă de discuri, însă mi-l promovez la emisiunile unde sunt invitată. Conţine cele mai multe melodii de dragoste, deoarece consider că acestea mă caracterizează şi la vârsta mea, melodii folclorice culese şi compuse, create, melodii în care se regăseşte şi cântecul de joc, melodii dedicate părinţilor, am şi un cântecel dedicat fetiţei mele.Încerc să cuprind mai multe teme. Din copilărie îmi amintesc acel obicei, luni, după nuntă, toată lumea mergea prin sat, socri, mirii, deghizaţi. Mi se părea o tradiţie haioasă, însă aceasta nu se mai practică.
Lavinia Bîrsoghe

Şi artistul Cristian Bănăţeanu a spus care este cheia reuşitei unei nunţi. Acesta ne-a povestit şi o tradiţie întâlnită la o nuntă din zona Moldovei. În ceea ce priveşte planurile de viitor ale artistului, acesta aşteaptă publicul pe 20 aprilie, la spectacolul său aniversar “Cântă, omule, cu mine”. Spectacolul va avea loc la Opera Română Craiova, de la ora 18.00.

Ca artist, secretul evenimentului şi al nunţii în sine este să ştii să citeşti omul care este la nuntă. Atât solistul cât şi orchestra trebuie să ştie să citească oamenii atunci când vin.Dacă nu avem un repertoriu muzical complex, dacă nu abordăm mai multe genuri muzicale nu ai cum să reuşeşti. Nu poţi să începi la o nuntă cu sârbă, este imposibil, începi cu muzică lentă, de ascultare, sunt foarte multe secrete. Ca artist consacrat, oamenii ştiu deja despre ce e vorba, cunosc artistul. De aceea, artistul de muzică populară Cristian Bănăţeanu ştie să ridice lumea în picioare la joc şi dans datorită experienţei pe care o am de 25 ani de nunţi şi 20 de ani de carieră artistică pe drumul cântecului popular. Merg şi ziua, dar şi la program seara să cânt la nuntă. Îmi este drag să cânt şi ziua la nunţi, la învelitul miresei pentru că îmi plac obiceiurile, ritualurile chiar dacă sunt consacrat în muzica populară mehedinţeană, pentru că eu sunt de la Bălăciţa din judeţul Mehedinţi, am rădăcinile de acolo, eu iubesc portul popular, mai ales cel de Mehedinţi. La o nuntă la Chişinău, unde am cântat, am fost foarte suprins când mi s-a pus prosopul acela mare, exact ca la cumnatul de mână, cum este aici în Oltenia. Se spunea că eu sunt starostele, conducătorul acelei nunţi.La nunţi eu am orchestra mea, mai ales că eu am un mare şlagăr, foarte mare, Două inimi care bat şi cel mai nou material apărut cu orchestra naţională a maestrului Nicolae Botgros.Albumul se numeşte Sunt bărbat cu pălărie, lansat anul trecut pe 29 iulie, se bucură de o reală vânzare şi fără falsă modestie, de un real succes. Pe acest album sunt 19 piese muzicale, folclorice, frumoase, în care fiecare ascultător se poate regăsi.Eu cânt şi romanţă, muzică uşoară, înainte de a fi artist de muzică populară, am fost lăutar. Am fost organist, am cântat cu acordeonul, la orgă şi m-a ajutat foarte mult în carierea artistică de artist profesionist şi ca angajat al Ansamblului folcloric „Maria Tănase”.
Cristian Bănăţeanu

20 de ani pe drumul cântecului popular. Artistul pregăteşte şi surprize

Pe data de 20 aprilie vă invit la spectacolul meu, „Cântă, omule, cu mine”, dedicat aniversării mele de 20 ani pe drumul cântecului popular. În spectacolul meu o să abordez şi o romanţă, cântată şi compusă de mine, „O poveste de hoinar”, publicul spectator o să vadă despre ce e vorba, este o piesă în care eu mă regăsesc. Miercuri de dimineaţa încep repetiţiile împreună cu orchestra Ansamblului „Maria Tănase”, Cristian Bănăţeanu. Alături de Cristian Bănăţeanu, vor cânta Maria Loga, Ion Ghiţulescu, Mariana Anghel,Lililana Laichici,Nina Predescu, Adrian Stanca, Nicuşor Iordan,Aneta ?işu Bobolan, Ionuţ Sidău, Liviu Dică.
Spre ce altă profesie s-ar fi îndreptat artistul Cristian Bănăţeanu dacă nu ar fi   cântat, acesta a răspuns hotărât că ar fi fost fotbalist, mai ales că de la 12 ani şi până la 18 ani, a activat în echipa de fotbal Universitatea Craiova, însă nu a mai continuat deoarece a suferit un accident.