Statul român ar putea salva zeci de mii de vieți și economisi în același timp milioane de euro făcând ceva de bun-simț, ceva ce funcționează deja în multe alte țări europene. Pentru asta nu are nevoie nici de experți cu premiul Nobel în buzunar, nici de milioane de medici sau de elicoptere scumpe. Trebuie doar să vrea, să planifice și să acționeze. Dar nu o face. Din prostie sau din corupție?
Una dintre puținele forme de cancer complet vindecabile este cancerul de col uterin dar, cu toate acestea, în România se moare încă pe capete de această boală. Mortalitatea în România este de patru ori mai mare decât oriunde altundeva în restul Europei.
Să mori de o boală vindecabilă: aici e granița unde prostia se transformă în incompetență letală.
Singura condiție pentru vindecarea acestei forme de cancer este să-l descoperi din timp. În toate celelalte țări europene asta se întâmplă datorită unor programe naționale de monitorizare/screening a femeilor printr-un test simplu (Papanicolau): e ieftin, nedureros și pentru interpretarea lui nu e nevoie de o expertiză medicală deosebită.
Să nu credeți că autoritățile din România nu știu despre această opțiune. Știu, avem chiar și un program național de screening pentru cancerul cervical, care a debutat cu surle și promisiuni în urmă cu trei ani. Știți care este eficiența lui? 8%! Atât reușește acest program să acopere din numărul de femei care ar trebui monitorizate. Ba mai mult, în 2015 guvernul României a înjumătățit suma alocată acestui program căci România era oricum ultima în Europa, așa că la ce bun să ne mai chinuim?
