Restructurarea ANAF devine o poveste fără sfârşit sub guvernarea Victor Ponta. Eficienţa nu este sinonimă cu optimizarea de costuri la ANAF, ci depinde de noi angajări şi noi resurse, potrivit unei strategii asumate de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.
ANAF este deja o instituţie-gigant, cu 24,7 mii angajaţi în toată ţara şi cu aproape 3.000 de inspectori în aparatul propriu, iar acum se propune suplimentarea de posturi cu încă 1.000 de funcţionari.
Armata Fiscului ar urma să crească cu 1.000 de angajaţi pe lângă cei 24.700 câţi figurau la mijlocul anului 2014 în cele 4 direcţii ale instituţiei: Administrarea veniturilor bugetare (16.500 angajaţi), Antifraudă (1.100), Inspecţie fiscală (4.700) şi Vamă (2.400).
Cel mai recent proiect de reorganizare a ANAF, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanţe, prevede ca Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili să fie organ fiscal cu buget propriu, să se înfiinţeze şi o Direcţie de executare silită a cazurilor speciale şi să de reconfigureze Direcţia de verificări fiscale.
Toate aceste schimbări nu se pot realiza printr-o realocare de personal şi eficientizare de costuri, ci, potrivit Finanţelor, ar mai fi nevoie de crearea a 1.000 de posturi suplimentare! Cu alte cuvinte, încă 1.000 de bugetari plătiţi să colecteze taxele românilor.
Bugetul de cheltuieli al ANAF pentru anul 2014 prevedea suma de 225,5 milioane lei doar pentru salariile angajaţilor. Creşterea personalului cu încă 1.000 de persoane ar aduce cheltuieli de 2,5 milioane lei anual, dacă toţi salariaţii ar fi plătiţi cu salariul mediu pe economie.
Cum justifică Guvernul nevoia de suplimentare cu 1.000 de posturi a ANAF? Potrivit documentului, prin schimbările preconizate, va creşte volumul activităţii de executare silită (pentru care se constituie şi structura nouă de executare silită cazuri speciale).
ANAF mai invocă deficitul de personal la nivelul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice Bucureşti, precum şi necesarul de posturi la nivelul Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, mai ales în contextul primirii calităţii de ordonator terţiar de credite de la 1 ianuarie 2016.
De asemenea, necesarul de personal este dat de "deficitul pe anumite arii de activitate şi necesitatea completării posturilor în vederea îndeplinirii în condiţii corespunzătoare a obiectivelor Direcţiei generale antifraudă fiscală şi direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice", precum şi de locuri necesare în serviciile suport cu precădere pentru DGAMC, activitatea juridică, tehnologia informaţiei.
