4martie 1977, ora 21:22:22, România. Atunci avea loc cel mai puternic cutremur din ultimii ani. Cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter şi o durată de circa 55 secunde, seismul avea să transforme acea noapte în cea mai neagră a ultimilor ani.
Aproape 1.600 de oameni morţi şi alţi peste 11.000 răniţi. Este bilanţul cutremurului din ’77.
«Dulce şi amar»
Copiii de atunci îşi amintesc şi acum cu lux de amănunte ce s-a întâmplat. Maria avea 10 ani în ’77. Ne spune că nu îşi aminteşte, de la vârsta aceea, nimic mai viu decât noaptea de 4 martie.
Nu-mi aduc aminte ce jucării aveam, dar îmi amintesc cu groază noaptea aceea. Când a început eram la mine în cameră, stăteam la etajul patru, într-un bloc cu patru etaje din Brazdă. Priveam la televizor un film bulgăresc. Se numea “Dulce şi amar”. Ţin minte că s-a făcut o legătură între titlul filmului şi ce s-a întâmplat. Viaţa dulce dinainte de cutremur şi amarul de după. Am simţit la un moment dat că se mişcă patul şi mobila. Ghivecele de flori pe care mama le ţinea pe şifonier au căzut. Apoi s-a liniştit şi m-am dus la mama în cameră să mă asculte la istorie. A doua zi aveam lecţie. Atunci a început să se zguduie serios. S-a auzit un uruit puternic, uşile de la şifoniere se deschideau ca în filmele de groază, bibelourile picau din vitrine. Acasă mai erau bunica şi fratele meu. Ne-am grăbit să ieşim din apartament. Mama a luat ce a apucat din şifonier. A nimerit un palton pe care l-a îmbrăcat fără să îşi dea seama, cu tot cu umeraşul pe care îl avusese pus. Ţin minte că nu mai nimeream să băgăm cheia în yală, să deschidem uşa. Când am reuşit, am văzut toţi vecinii grămadă pe scări. Eu, dacă eram mică, m-am urcat pe ei şi m-au împins pe deasupra lor până jos la parter. Atunci l-am văzut pe tata, el nu fusese acasă. M-a luat în braţe pentru că plângeam. După ce toată lumea a ieşit din bloc el a urcat să ia haine pentru noi, din apartament. Pe scări, de la parter până la etajul patru, a găsit mai multe hârtii de o sută de lei. Când a ajuns sus şi-a dat seama cine îi pierduse. Mama. Erau banii pe care ai mei îi strângeau să-şi cumpere maşină. Îi ţineau chiar în paltonul pe care mama l-a luat în grabă din şifonier. Spune Maria
Mulţi au făcut preinfarct
Maria îşi mai aminteşte cum blocurile se înclinau şi cum de pe rafturile din magazine zburau sticle, prin geamuri.
Lângă blocul nostru erau două turnuri. Se îndoiau efectiv înainte şi înapoi. S-au fisurat atunci. Şi la celelalte blocuri au fost fisuri. La Complexul Vechi, toate borcanele şi sticlele, conservele, au zburat efectiv de pe rafturi direct prin geamuri. În noaptea aceea am dormit cu toţii în câmp, acolo unde, acum, este Rocada (n.r. bd. Dacia - Decebal). Mulţi oameni au făcut atunci preinfarct, de spaimă. Îmi mai aduc aminte că o vecină de la etajul doi a ieşit, săraca, dezbrăcată pe scări. Îşi făcea baie când a început cutremurul. I-au adus oamenii haine. Mai povesteşte Maria
«O imagine de groază pe care niciodată n-am s-o uit»
Femeia din Brazdă nu este singura care a fost surprinsă de cutremur în timp ce îşi făcea baie. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Piaţa Gării, ne povesteşte Ionuţ.
Ionuţ avea 16 ani în ’77. Şi el îşi aminteşte că privea la televizor acelaşi film bulgăresc “Dulce şi amar”.
A început să se mişte patul, iar pereţii trosneau efectiv. Am intrat imediat sub tocul uşii. Apoi am ieşit, şi eu, şi mama, şi tata pe scări, să fugim din bloc. Toată lumea se înghesuia. Şi la noi o vecină a ieşit dezbrăcată. Mai toţi eram îmbrăcaţi sumar, ca într-o seară obişnuită, pregătiţi de culcare. Nimeni nu se aştepta. Pe scara blocului se auzeau ţipete de spaimă, copiii plângeau. Am reuşit într-un final să ieşim din bloc. Am rămas afară până dimineaţa. După ce s-a liniştit, bărbaţii şi-au făcut curaj şi au început, rând pe rând, să urce în bloc să caute haine pentru femei şi copii. Magazinele din zonă erau distruse. Spre dimineaţă am plecat cu prietenii mei spre centru. Atunci am văzut dezastrul. O imagine de groază pe care niciodată n-am s-o uit. Ne spune Ionuţ
«Doamne fereşte, de aşa ceva!»
Ştefania locuia în Caracal în ’77. Şi ea avea atunci 16 ani. A fost surprinsă de cutremur în scara blocului.
Tocmai venisem din oraş. Eram pe scară la etajul unu când s-a auzit un zgomot puternic, blocul s-a zguduit, geamurile au început să se spargă. Am ieşit repede afară, apoi a fost puhoi de lume în stradă. Oameni speriaţi, copii îngroziţi. M-am dus, apoi, în oraş. Ce am văzut a fost mai rău decât mi-aş fi putut imagina vreodată. Atâtea clădiri distruse… Doamne fereşte, de aşa ceva! Ştefania
Pe lângă vieţile curmate şi oamenii răniţi, cutremurul din ’77 a pus la pământ 35.000 de locuinţe.
În judeţul Dolj, conform Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia”, peste 500 de clădiri de locuit s-au prăbuşit, aproape 4.000 de familii rămânând fără adăpost.
Clădiri importante ale Craiovei au fost şi ele afectate serios: Muzeul Olteniei, Muzeul de Artă, Universitatea, Liceele “Nicolae Bălcescu” şi “Fraţii Buzeşti”, precum şi Casa Băniei. Doina Badea, Toma Caragiu şi Alexandru Bocăneţ sunt câteva personalităţi marcante ale vremii care au căzut victimă mişcărilor incontrolabile ale pământului. Au transmis reprezentanţii ISU
Multe clădiri reprezintă şi astăzi un real pericol, în caz de cutremur riscând să se prăbuşească. Sunt clădiri vechi, de patrimoniu, multe aflate în proprietate privată, clădiri a căror consolidare costă prea mult.
Proprietarii nu-şi permit. Între clădirile “periculoase” se numără şi cea în care se află Primăria Craiova, dar şi Palatul Adminsitrativ, care adăposteşte Consiliul Judeţean şi Prefectura Dolj.
Mai mult, sondajele de opinie şi cercetările sociologice recente arată că un procent însemnat din populaţia adultă nu deţine cunoştinţe în ceea ce priveşte comportamentul în caz de cutremur.
Din acest motiv, dar şi pentru că în ultima perioadă s-au produs o serie de cutremure în România, Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a lansat campania naţională de informare şi pregătire a populaţiei „Nu tremur la cutremur”.
Prin aceasta se urmăreşte informarea, conştientizarea şi pregătirea populaţiei pentru a reacţiona corect în situaţia producerii unui cutremur de magnitudine ridicată.
Cu această ocazie a fost realizat şi un site al campaniei, www.nutremurlacutremur.ro, unde pot fi consultate şapte spoturi video animate precum şi materiale ce pot fi printate (flyere, afişe şi leaflet-uri) conţinând principalele reguli de comportare în cazul producerii unui cutremur atunci când ne găsim acasă, la serviciu, la şcoală, într-un centru comercial sau pe stradă.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia” al judeţului Dolj recomandă ca, pentru a fi mai bine pregătiţi în eventualitatea producerii unui cutremur de magnitudine ridicată, să respectaţi următoarele:
• Fixaţi mobilierul care se poate deplasa în timpul unei mişcări seismice de un perete sau alt element de construcţie solid;
• Amplasaţi obiectele grele, care vă pot răni în partea de jos a încăperilor;
• Stabiliţi cu membrii familiei un plan de protecţie în caz de cutremur;
• Asiguraţi-vă o minimă rezervă de urgenţă formată din apă, alimente neperisabile, lanterne, aparat radio portabil, acumulatori şi medicamente de bază.
