Pe ordinea de zi a sedintei plenului CSM se afla si prezentarea raportul de activitate al institutiei pe anul 2015, in mandatul judecatorului Marius Tudose - presedinte si al procurorului Bogdan Gabor - vicepresedinte. La sedinta CSM a fost invitat si presedintele Klaus Iohannis, care, potrivit Constitutiei, prezideaza lucrarile Consiliului la care participa.
Candidatii pentru sefia CSM trebuie sa prezinte un proiect managerial care sa cuprinda viziunea acestora referitoare la gestionarea competentelor Consiliului si rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar si proiectele aflate in derulare.
CSM are in componenta 19 membri: noua judecatori si cinci procurori alesi de magistrati in adunarile generale ale instantelor si parchetelor si validati de Senat, doi reprezentanti ai societatii civile alesi de Senat si trei membri de drept - ministrul Justitiei, presedintele ICCJ si procurorul general al Romaniei. Mandatul membrilor alesi este de sase ani, fara posibilitatea reinvestirii.
Potrivit Constitutiei si Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un presedinte, ajutat de un vicepresedinte, care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reinnoit.
Presedintele si vicepresedintele CSM sunt alesi dintre cei 14 membri. Au dreptul sa candideze doar cei noua judecatori si cinci procurori alesi in adunarile generale ale instantelor si parchetelor. Nu pot candida la functiile de presedinte si vicepresedinte membrii de drept ai CSM: presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Romaniei, ministrul Justitiei si reprezentantii societatii civile.
Conducerea CSM este aleasa prin votul membrilor plenului, iar daca presedintele este judecator, vicepresedintele trebuie sa fie procuror si invers.
Luminiţa Palade, candidat vicepreşedinte CSM: Se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraţilor
Luminiţa Palade, candidat la funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), consideră că se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraţilor în funcţii de conducere şi de execuţie.
"În anul 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat Ministerului Justiţiei propuneri de modificare a textelor Legii 304/ 2004 în ceea ce priveşte evaluarea şi promovarea magistraţilor. Concomitent, a fost modificat Regulamentul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor. Procesul nu a fost finalizat. Întrucât procesul de modificare legislativă este de lungă durată şi impredictibil, se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraţilor în funcţii de conducere şi funcţii de execuţie", se arată în proiectul privind principalele obiective care vor fi urmărite de Luminiţa Palade în calitate de vicepreşedinte al CSM.
Conform sursei citate, procesul de modernizare a sistemului judiciar "este legat, intrinsec, de resurse umane valoroase, independente şi imparţiale, baze materiale rezonabile (sedii administrative şi aparatură IT), cadru legislativ stabil şi predictibil şi conectarea la principiile care guvernează sistemul european de justiţie".
Luminiţa Palade apreciază, totodată, că apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale a magistraţilor constituie un reper fundamental al activităţii CSM.
"În ultimii ani s-au înregistrat progrese în activitatea Inspecţiei Judiciare, de cercetare cu celeritate a cererilor de acest tip. Intervenţia rapidă a Consiliului Superior al Magistraturii în apărarea independenţei magistraţilor este limitată, în efectele sale, de lipsa unor pârghii reale în reducerea acestui fenomen de atac asupra magistraţilor", se arată în proiect.
Consolidarea Inspecţiei Judiciare este apreciată ca fiind "o prioritate zero" a CSM.
"Inspecţia Judiciară trebuie sprijinită în ocuparea, în condiţii de transparenţă şi egalitate de şanse, a posturilor de inspector vacante. (...) Independenţa Inspecţiei Judiciare este dublată, în egală măsură, de responsabilitate, astfel încât derapajele şi vulnerabilităţile sistemului judiciar să fie îndreptate cu bună credinţă şi eficient", se menţionează în documentul citat.
Printre priorităţile menţionate de Luminiţa Palade se mai numără consolidarea Institutului Naţional al Magistraturii şi Școlii Naţionale de Grefieri, precum şi adaptarea formelor de pregătire profesională iniţială şi continuă la nevoile sistemului judiciar.
"Dialogul constant între Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi Parlamentul României, urmărirea şi implicarea în procesul legislativ, prin desemnarea unor reprezentanţi în comisiile juridice, rectificarea unor neconcordanţe în procesul de tehnică legislativă sunt tot atâtea mijloace prin care Consiliul, în calitate de consultant, poate contribui la stabilitatea cadrului legislativ, fără a fi necesare modificări succesive ale codurilor", se mai menţionează în proiect.
Printre priorităţi se mai numără întărirea integrităţii sistemului judiciar, calitatea şi transparenţa actului de justiţie, o politică de resurse umane corelată cu încărcătura de dosare pe parchete şi instanţe de judecată şi stabilizarea personalului acestora.
Referitor la independenţa sistemului judiciar, în document se arată că ultimul raport MCV a invitat România "să efectueze o evaluare globală a procedurilor de numire în funcţii de conducere în cadrul magistraturii, astfel încât până în luna decembrie 2015 să existe în acest sens proceduri clare şi detaliate, bazate pe modelul procedurilor utilizate pentru numirea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".
În proiectul Luminiţei Palade sunt enumerate şi măsurile prioritare care ar trebui luate în perioada următoare. Este vorba de asigurarea transparenţei instituţionale prin actualizarea şi îmbunătăţirea site-ului CSM, asigurarea fluxului informaţional între membrii plenului, dezvoltarea dialogului şi asigurarea unor relaţii echilibrate şi eficiente cu celelalte instituţii şi autorităţi în plan intern şi instituţiile şi organismele internaţionale în plan extern, dialog constant, conlucrare şi muncă de echipă în relaţia cu toate structurile Ministerului Public, instanţele de judecată şi Ministerul Justiţiei, dezvoltarea dialogului cu magistraţii, cu asociaţiile profesionale ale acestora şi societatea civilă, dezvoltarea unor proiecte comune cu Consiliul Procurorilor din Moldova şi organizarea cadrului de desfăşurare în bune condiţii a procedurii de alegere a membrilor CSM.
"Obiectivele avute în vedere la acest proiect şi măsurile propuse pentru atingerea acestora sunt obiectivele sistemului judiciar, ale tuturor membrilor Consiliului. Realizarea acestora, doar prin lucrul în echipă, prin valorificarea calităţilor fiecăruia, reprezintă un pas firesc în abordarea justiţiei ca putere în stat, independentă, eficientă şi reformată", se mai arată în document.
