Investiţia pentru a construi la Gighera un complex balneoclimateric se ridică la suma de 3 milioane de euro. Banii vor proveni din fonduri europene, proiectul desfăşurându-se în parteneriat cu vecinii bulgari. Potrivit primarului comunei, Florea Neacşu, amenajarea celor trei izvoare nu îl va costa nimic, el trebuie să plătească doar studiul de fezabilitate.
Gighera, care se află la graniţa cu Bulgaria, a stârnit interesul vecinilor de la sud de Dunăre. Astfel că, apele cu proprietăţi miraculoase din Dolj vor putea fi utilizate în cadrul unui complex balenoclimateric. Însă, în momentul de faţă în jurul izvoarelor din care ies aceste ape despre care localnicii spun că pot trata multe boli, nu sunt decât gunoaie. Referitor la proiect, primarul din Gighera se arată mulţumit, acesta trebuind să realizeze doar studiul de fezabilitate. Toată construcţia va fi ridicată din bani europeni de bulgari şi va scoate la lumină izvoarele cu ape minerale.
E un proiect în derulare pe care îl avem cu bulgarii. Eu trebuie să asigur doar studiul de fezabilitate. A venit zilele trecute o expertă din Bulgaria care a analizat situaţia. Mi s-a impus să trimit documentaţia cât de repede posibil pentru că mi s-a expicat faptul că la ei nu merge cu tergiversarea. Pe 26 aprilie sunt chemat la Plevna, pentru că acolo au ei sediul, ca să demarăm deja proiectul. Proiectul va fi făcut exclusiv din fonduri europene, eu nu va trebui să plătesc decât studiul de fezabilitate. Investiţia totală se ridică la aproximativ 3 milioane de euro. Proiectul este făcut exclusiv prin primărie, nu prin asociaţie, ONG, sau orice altceva. A declarat Florea Neacşu, primarul din Gighera
Primarul mai spune că acest proiect este aşteptat cu nerăbdare de oameni, încă din perioada interbelică. În Gighera s-a mai încercat în 1945 un proiect de transformare a comunei în staţiune. S-a abandonat însă, 5 ani mai târziu, din cauza schimbării regimului politic. Potrivit lui Florea Neacşu, lucrările vor trebui să înceapă fie la sfârşitul acestui an, fie, cel târziu, la începutul lui 2016, iar până la sfârşitul anului viitor vor trebui să fie finalizate.
Este un proiect pe care oamenii îl aşteaptă de foarte mult timp. Mi s-a transmis că până în toamnă proiectul trebuie să fie finalizat. Lucrările vor începe fie la sfârşitul acestui an, fie în primăvara lui 2016. În comună nu am mediatizat prea mult această viitoare investiţie pentru că încă nu am certitudinea. Când voi avea negru pe alb scris atunci le voi spune şi oamenilor. Asta pentru că, dacă ceva nu va merge bine, iar proiectul nu se va mai realiza, să nu ies apoi şi să le spun oamenilor că s-a stricat cutia de viteze. Trebuie să am şi eu o garanţie şi mai apoi voi da vestea cea mare. Acestă veste oamenii o aşteaptă încă din perioada interbelică de când începuseră nemţii să construiască ceva aici. Florea Neacşu, primarul din Gighera
Bulgarii investesc în turism
Pe lângă acest proiect de construire a bazei de agrement în valoare de 3 milioane de euro, bulgari vor să dezvolte şi turismul din zonă. Potrivit primarului, alţi 1,5 milioane de euro vor fi investiţi pentru ca Gighera să devină o atracţie turistică.
Acest proiect va costa şi el aproximativ 1,5 milioane de euro, însă este doar în faza de discuţii în acest moment. Banii vor proveni tot din fonduri europene, iar proiectul va fi făcut tot prin primărie. Vrem să facem un camping plăcut cu toate utilităţile, chiar şi baltă de pescuit. Pe mine nu mă costă decât studiul de fezabilitate. Coordonatoii de proiect îmi forţează mâna să îl fac urgent. Trebuie făcut un cadastru mai întâi. Chiar azi (n.r. ieri), m-a sunat un român din Filiaşi care cooperează cu bulgarii şi mi-a zis că în 24 de ore să îi dau nişte documentaţii pentru că la ei nu merge cu tergiversarea. A mai spus Florea Neacşu, primarul din Gighera
În comuna Gighera există izvoare de ape minerale cu indicaţii terapeutice pentru o serie de afecţiuni care pot fi folosite atât pentru cură internă, de la reumatism, nevralgii, gută, boli gastro-intestinale, renale, până la afecţiuni ale sistemului nervos periferic, gastro-duodenite periferice hiposecretorii, enterocolite cronice, colecistite cronice sau dischinezii biliare.
Apele de la Gighera mai pot fi folosite şi pentru cură externă şi anume pentru afecţiuni post-traumatice ale membrelor, boli reumatice degenerative — spondiloze, poliartroze, arterite şi artrite, boli ale oaselor şi muşchilor, afecţiuni dermatologice cronice, afecţiuni ale aparatului genital sau sechele postoperatorii. Proprietăţile medicinale ale apelor din comuna doljeană au fost confirmate acum mai bine de un secol. Chiar dacă nu au neapărat cunoştinţe medicale, localnicii folosesc şi astăzi aceste ape pentru a se feri de boli sau pentru a trata diferite afecţiuni.
