„Casa Băniei” din Craiova vă invită la o expoziţie – poveste de viaţă a oltenilor de pe aceste meleaguri

Expoziţia este strucurată gradual, pe capitole, astfel:  

• De la desţelenit la semănat – în care... „sunt surprinse, cu mijloace specifice, principalele etape şi tehnici ale cultivării grâului în Oltenia: desţelenitul (aratul), cu plugul tras de două sau trei perechi de boi, semănatul, seceratul, treieratul, precum şi utilajele necesare întreţinerii culturii (grape de diferite tipuri – din mărăcini, din lemn, şi colţi de metal sau numai din metal”;
• De la secerat la pâinea rituală – de unde aflăm că... „vatra reprezintă, pentru oltean, locul sacru al casei şi, totodată, spaţiul de trecere între exterior şi interior (prin horn). De aceea, acest spaţiu trebuia protejat de malefic, în gospodăriile olteneşti fiind obligatoriu ca, de la vatră, să nu lipsească pistornicul şi icoana de vatră. În ceea ce priveşte pâinea rituală, diversitatea şi sensurile ei sunt multiple şi nuanţate. În expoziţie sunt prezentaţi colacii de nuntă, de înmormântare şi colacii rituali de pe <<masa ursitoarelor>>;”
• Ceramica oltenească – din care aflăm că... „este reificată atât prin reprezntarea tehnicilor de lucru, a uneltelor, a celorlalte mijloace (roata olarului, râşniţa de smalţ, cuptorul de ars), cât şi prin artefactele propriu-zise, specifice principalelor centre de olărit din Oltenia: Oboga, Horezu, Şişeşti, Vlădeşti etc.”;
• Nunta oltenească – unde... „nunta este surprinsă ca un eveniment de excepţie, ca un prag, ca o trecere spre un alt statut social, religios şi cultural. Sunt expuse şi sugerate, în acest sens, câteva ritualuri”, dintre care cele mai cunoscute sunt „adusul (căratul) apei de către mireasă, în dimineaţa zilei de duminică, secvenţă la care participă întregul alai, şi purtatul zestrei”;
• Obiecte religioase de factură ţărănească, Icoane pe sticlă, Donaţia „Marieta şi Ştefan Jianu” – care... „au consfinţit relaţiile tradiţionalului cu Divinitatea”, câteva dintre acestea fiind icoana din „odaia bună”, icoana de vatră, pistornicul (pecetarul), crucile de mână, precum şi iconografie ţărănească ce trimite la sărbătorile şi prăznuirile creştine, cum sunt Naşterea, Botezul, Crucificarea, Învierea şi Înălţarea Domnului;
• Scoarţe şi covoare – din care aflăm că... „scoarţele şi covoarele olteneşti ocupă un loc deosebit în cuprinsul artelor ţărăneşti, nu numai prin originalitatea şi rafinamentul coloristic, varietatea de ţesături şi motive decorative, ci şi prin valorile estetice şi culturale acumulate şi prezervate în timp”;
• Cojocăritul de la Dăbuleni, Dolj – care a fost... „una dintre ocupaţiile de soi din Oltenia, mai ales ca tehnică şi expresie plastică”, puţini meşteri populari continuând această tradiţie, în zilele noastre, totuşi, cojoacele de la Dăbuleni sau Vădastra fiind cunoscute în toată ţara.

Vizitând expoziţia, mai aflăm că, la „Casa Băniei”, începând cu anul 2015, „spaţiile ocupate iniţial de expoziţia de păpuşi, în colaborare cu Asociaţia Gag şi Teatrul „Colibri”, au devenit spaţii destinate expoziţiilor temporare, având şi suprafeţe destinate Atelierelor Interactive de pictură pe sticlă, lemn, ceramică şi hand-made, „ateliere ce suplinesc nevoia de interactivitate şi feed back cu copiii şi tineri din Craiova, şi nu numai”.

Expoziţia – poveste de viaţă a oltenilor, găzduită de „Casa Băniei” din Craiova, poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.00–17.00.