156 de ani de la nașterea lui Ion I.C. Brătianu

A fost prim-ministrul României Mari, inițiatorul reformei agrare și electorale şi, timp de 19 ani, liderul liberalilor români.

La finele Primului Război Mondial, România și-a împlinit obiectivul național al Marii Uniri, în timp ce, la putere, se afla un guvern liberal.

În perioada de neutralitate a României (1914-1916), Ion I.C. Brătianu, președintele PNL și premierul României, a purtat, vreme de doi ani, negocieri dure cu reprezentanții Antantei (Anglia-Franța-Rusia) pentru a primi garanţii ferme că, la finalul războiului, dacă România va lupta alături de aceste puteri şi vor fi ȋnvingătoare, România va primi Transilvania.

După îndelungi tratative, pe 4 august 1916, au fost semnate tratatele de colaborare cu membrii Antantei. Se recunoştea legitimitatea unirii cu România a Transilvaniei şi Bucovinei, respectând, totodată, integritatea teritoriului românesc. În ciuda opoziției filogermanilor, influența premierului Ion I.C. Brătianu asupra Regelui Ferdinand I a fost decisivă. Regele Ferdinand este convins să intre ȋn război de partea Antantei şi ȋmpotriva ţării ȋn care s-a născut, Germania.

Fără ajutorul promis de Rusia, România ȋntâmpină mari dificultăţi şi este presată să încheie o pace separată cu Puterile Centrale. În 1918, Ion I.C. Brătianu nu s-a arătat dispus să dea cu piciorul visului de unire al tuturor românilor şi să încheie o pace pe care o considera ruşinoasă, astfel că depune mandatul guvernului.

Ion I.C. Brătianu s-a întors în fruntea Guvernului în noiembrie 1918 și a fost conducătorul delegației române la Conferința de Pace de la Versailles. În urma negocierilor politice extrem de dure, purtate de Ion I.C. Brătianu, alături de Regina Maria, Transilvania, Basarabia și Bucovina s-au reunit cu România şi au fost recunoscute, ca teritorii româneşti, de către marile puteri.

Liberalii s-au aflat la putere în perioada 1922-1928 (cu o mică întrerupere între martie 1926 și iunie 1927) și apoi în intervalul 1933-1937.

Ion I.C. Brătianu le-a promis soldaților pe front că va iniția reforma agrară. Și ce a promis, a și făcut. Imediat după război, au fost inițiate cele mai importante reforme ale României interbelice: reforma agrară și cea electorală.

Constituția din 1923 era una dintre cele mai avansate din Europa acelor vremuri. Proiectul adoptat a fost cel al lui Ion I.C. Brătianu. Constituţia stipula că România este monarhie constituțională, fiind un stat naţional unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil. Erau garantate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, fără deosebire etnică, de limbă sau religie, egalitatea cetăţenilor în societate şi înaintea legilor, libertatea conştiinţei şi întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenţei, inviolabilitatea domiciliului. A fost instituit votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret.

Cele mai multe măsuri din guvernarea lui Ion I.C. Brătianu au vizat alinierea ţării noastre la noile realităţi postbelice: legea pentru organizarea şi exproprierea căilor ferate, legea pentru învăţământul primar (caracter „unitar, obligatoriu şi gratuit”, durata fiind de 7 ani), legea organizării judecătoreşti, prin care judecătorii deveneau inamovibili.