România se clasează în coada digitalizării în Uniunea Europeană, conform indicelui DESI

Creșterea sa anuală relativă este inferioară țărilor similare, subliniind o lipsă de convergență cu restul statelor membre. Aspectele critice includ nivelul scăzut de competențe digitale de bază, clasându-se sub media UE, și progresele insuficiente în integrarea tehnologiilor digitale și serviciilor publice digitale.

România se confruntă cu o lipsă majoră de competențe digitale, situându-se cu doar 28% sub media UE de 54%. Acest deficit este evident și în ceea ce privește competențele digitale peste nivelul elementar, prezentându-se doar la 9%, față de 26% în UE. Disparitățile de gen persistă, cu doar 2,6% dintre specialiștii în domeniul TIC în muncă, în timp ce numărul femeilor specialiste și absolvente în acest domeniu rămâne relativ ridicat, la 26% și, respectiv, 6,7%. Este vitală o schimbare semnificativă în ritmul de pregătire a țării pentru a atinge obiectivele deceniului digital.

Cu o conectivitate la rețelele de bandă largă care rivalizează cu o plasă digitală de ultimă generație, România arată că poate fi în pas cu viitorul. Cu toate acestea, performanțele slabe în integrarea tehnologiilor digitale și serviciile publice digitale arată că suntem într-un pas de dans digital mai puțin sincronizat.

Cu o pondere redusă a IMM-urilor cu nivel de bază de intensitate digitală (22%) și a întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17%), țara își limitează potențialul de creștere economică prin neadoptarea rapidă a tehnologiilor digitale.

Pentru a aborda aceste provocări, Guvernul României a propus Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu investiții de aproape 6 miliarde EUR pentru a accelera digitalizarea în toate sectoarele. PNRR vizează îmbunătățirea competențelor digitale, extinderea conectivității, sprijinirea întreprinderilor și dezvoltarea serviciilor publice digitale.

Cu toate acestea, România rămâne confruntată cu provocări structurale majore, inclusiv lipsa de expertiză în procese informatice și administrative, ceea ce subliniază necesitatea continuării dezvoltării capacității administrative pentru implementarea eficientă a proiectelor digitale.

În concluzie, România se află într-un moment crucial de tranziție digitală, iar succesul în această direcție depinde de eforturile continue de a îmbunătăți competențele digitale, de a accelera integrarea tehnologiilor digitale și de a dezvolta serviciile publice digitale pentru a satisface nevoile cetățenilor și ale întreprinderilor în era digitală.