Un program pragmatic şi ambiţios care are ca scop modernizarea României

Programul de guvernare, pe următorii patru ani, lansat de Partidul Naţional Liberal, este unul pragmatic şi ambiţios, având ca scop creşterea economică, ridicarea nivelului de trai, reforma marilor sisteme publice şi modernizarea statului.

Au fost enumerate principalele obiective ale PNL pentru perioada 2020-2024:

  • Creşterea economică, în următorii patru ani, cu un ritm de creştere de 6%;
  • Majorarea PIB-ul României cu peste 450 miliarde de lei până la peste 1.500 miliarde lei, la finalul anului 2024;
  • Creşterea PIB, pe locuitor România, care va depăşi 85% din media UE27 la finalul anului 2024;
  • Crearea a peste 560.000 noi locuri de muncă mai bine plătite în economie;
  • Salariul mediu net va creşte cu aproape 50% faţă de nivelul din 2020 şi va ajunge la 1.000 euro pe lună în 2024;
  • Majorarea valorii punctului de pensie cu 46% până în 2024 faţă de 2019;
  • Valoarea punctului de pensie creşte de la 1.265 lei în 2019 la 1.840 lei în 2024;
  • Pensia medie anuală creşte cu cca. 536 lei până la aproape 2.000 lei în 2024 faţă de nivelul din 2020;
  • Puterea de cumpărare a veniturilor românilor va creşte cu peste 30% şi reducerea inflaţiei anuale sub 2%;
  • Peste 970 Km de autostrăzi şi drumuri expres finalizate în perioada 2021-2024 din care 660 km de autostradă: 320 Km din Autostrada A7, Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani, 160 Km din Autostrada Transilvania, 43 Km din Autostrada Piteşti-Sibiu (secţiunea 1 Sibiu-Boiţa şi secţiunea 5 Curtea de Argeş-Piteşti), 100 Km din Autostrada de Centură a Bucureştiului (Sud şi Nord), 24 Km din Autostrada Sebeş-Turda Lotul 2, 14 km din Autostrada Lugoj-Deva Lotul 2, precum şi 310 km drum expres, respectiv 121 Km din Drumul Expres Craiova-Piteşti, 13 Km – Drumul Expres Brăila-Galaţi, 98 km – Drum Expres Buzău-Brăila, 76 Km – Drum Expres Focşani-Brăila. Finalizarea podul suspendat peste Dunăre de la Brăila şi drumurile de legătură (1,99 mld. Lei);
  • Iniţierea procesului de revizuire a Constituţiei pentru implementarea rezultatului Referendumului pentru Justiţie din 2019 şi a Acordului Politic Naţional pentru consolidarea parcursului european al României propus de Klaus Iohannis;
  • Revizuirea legilor justiţiei în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia, a Consiliilor Consultative ale Judecătorilor şi Procurorilor Europeni, precum şi a rapoartelor Comisiei Europene şi GRECO, reforma Curţii Constituţionale în sensul eliminării factorilor care au condus la politizarea deciziilor acestui organism fundamental pentru democraţie şi desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie;
  • Creşterea finanţării publice pentru sănătate până la 6% din PIB; Utilizarea eficientă a fondurilor europene dedicate domeniului sănătăţii în perioada 2021-2027 în valoare de peste 4,6 miliarde Euro;
  • Finalizarea celui mai amplu program de dotare al spitalelor publice din România, derulat în 2020 prin POIM, cu 297 de proiecte în valoare de 1,3 miliarde Euro.

Pare să fie un drum lung, până la atingerea acestor deziderate majore, pentru viitorul României, dar, cu specialiştii potriviţi în punctele de decizie, planul de modernizare a României este perfect realizabil şi necesar pentru înscrierea ţării noastre pe traseul de dezvoltare al statelor membre ale Uniunii Europene.