Pasărea este evaluată de stăpân la preţul unui X5, după ce a parcurs 1.000 de kilometri la un concurs, fiind clasată pe locul doi naţional şi opt internaţional.

Parcă rupţi complet de agitaţia din jur, columbofilii îşi dedică timpul şi banii pasiunii de a creşte şi antrena porumbei guleraţi, voiajori sau de orice altă naţie, indiferenţi la crize economice sau gripe porcine. În lumea celor infectaţi cu virusul porumbeilor, păsările de neam costă mii şi chiar zeci de mii de euro, iar cupele ori premiile câştigate la concursurile de profil sunt mai valoroase decât orice amintiri. Racordaţi şi ei la entuziasmul crescătorilor, columbofilii craioveni au cu ce se lăuda şi n-au reţineri când îşi laudă campionii: porumbiţa 111 nici nu transpiră la 1.000 de kilometri zburaţi şi face vreo 40.000 de euro, dacă ar fi să fie vândută. Cam cât un X5.

Porumbiţa fraţilor Marica, botezată 111 după terminaţia numărului de la inelul de identificare prins de picior, ar face undeva la vreo 40.000 de euro, după cum o evaluează cel mare, Mihai. Acesta spune că preţul i-a crescut dintr-o dată după ce a obţinut o performanţă demnă de invidiat: 111, la opt ani, a câştigat locul doi naţional şi opt internaţional la un concurs de porumbei voiajori de la Roma.

“A făcut 982 de kilometri de la Roma în şase zile. A fost a doua pe România, deci e locul doi naţional. La tot concursul este locul opt, pentru că au participat concurenţi cu porumbei care au avut de parcurs distanţe mai mici. A fost organizat în memoria Papei Ioan Paul al II-lea şi au participat 4.438 de porumbei. La noi în ţară nu ştiu dacă ar da cineva atâţia bani, dar în Belgia sau în Olanda l-aş da cu 40.000 de euro. 111 atâta face: 40.000”,

a precizat Mihai Marica.

Antrenamente cu «geloşii»

Despre felul în care porumbiţa - care face cât un BMW X5 aproape nou - trebuie întreţinută, Florin Marica, fratele lui Mihai, spune că literatura de specialitate este plină de sfaturi bune.

“Am citit toată literatura de specialitate, tot ce trebuie, pentru că de unul singur nu ai cum să le şti pe toate. Noi facem treaba asta de vreo 10 ani şi avem foarte multe cupe câştigate. Trebuie să şti diferite tehnici, la gelozie, la văduvie”,

a afirmat Florin.

La gelozie?

“Trebuie să iei porumbiţa de lângă porumbel şi să o duci la o anumită distanţă, ca să vezi dacă e în stare să vină după ea. Asta înseamnă «la gelozie», iar masculii buni merg pe distanţe mari după porumbiţe. Noi avem în jur de 150 de porumbei. Unii îi ţinem la ţară, la bunicii noştri, pe alţii îi avem la Albeşti, acolo unde ne facem casă. Trebuie să le dai mâncare bună, cu minerale, nu orice fel de boabe de grâu sau de porumb. Noi cumpărăm cu comandă din Belgia şi Ungaria, întrucât la noi nu se produce mâncare bună”,

a declarat Florin în timp ce-şi hrăneşte înaripatele: Ucigaşul, Violatorul, denumite după isprăvile făcute.

“Ăsta e Violatorul, pentru că se duce la femelele de aici, de la ţară, iar ăla e Ucigaşul, deoarece câştigă tot la concursuri.”

2.000 de euro pentru un belgian

Şi cum munca sacrificii cere, la fel şi pasiunea pentru creşterea, antrenarea şi dezvoltarea armonioasă a porumbeilor este destul de solicitantă pentru crescători. Mai ales atunci când etajul superior al casei tale este plin cu 200 de porumbei. În această situaţie se află Gelu Vochin, membru al Asociaţiei Columbofile Dolj, alături de fraţii Marica şi alţi aproape 250 de membri.

“Mă scol dimineaţa la cinci, le dau să mănânce, apoi îi scot afară, de două sau trei ori pe săptămână, îi duc la antrenamente în diferite zone. Pot să spun că îmi ia cam o jumătate de zi să mă ocup de ei”,

a precizat Gelu Vochin.

“Mănâncă în jur de şase saci de mâncare în fiecare lună, diferite seminţe pe care le cumpăr numai din Belgia. Pe un porumbel am dat 2.000 de euro şi l-am luat din Belgia. E femelă descendentă din campionul Belgiei”,

a adăugat Vochin.

Avocatul cu guleraţi

Preşedintele Asociaţiei Columbofile Dolj, Florin Gătejescu, se trage din rândul crescătorilor împătimiţi de porumbei. Cu atât mai mult cu cât tatăl său a fost cel care a condus timp de aproape 30 de ani asociaţia. Este de profesie avocat, iar acum lucrează ca şi consilier juridic la o firmă privată. A investit în jur de 10.000 de euro în volierele în care sunt ţinuţi cei 260 de porumbei voiajori şi de ornament.

“Asociaţia noastră este înfiinţată de prin 1959 şi toţi membrii participă la competiţii. Se obţin mereu rezultate, iar eu am moştenit această pasiune de la tatăl meu”,

a spus preşedintele asociaţiei în timp ce ne plimbă pe la etajul superior al casei sale, din spatele Judecătoriei Craiova, pe lângă cuştile porumbeilor.

Cel mai mult îi plac cei 140 de ornament, ţinuţi în volierele de la parter.

“Cheltui cam 10 milioane de lei pe fiecare lună cu ei, pentru că le trebuie mâncare bună şi să fie îngrijiţi cum trebuie. Am mai multe rase. În general, porumbeii sunt denumiţi după proprietarii lor: Janssen, Camphuis, Enuiel şi alţii. Investiţia pe care am făcut-o este destul de mare. Cred că am băgat în jur de 20.000 de euro pentru toţi porumbeii”,

a declarat Florin Gătejescu.