Ziua Naţională a României a fost prilej de sărbătoare şi pentru doljenii din Cioroiu Nou, mai ales că a avut loc şi montarea unei inscripţii onorifice la situl arheologic Termele Romane, ca un nou pas în transformarea zonei istorice într-o potenţială atracţie turistică unică în zonă.

Cioplită pentru a rămâne martoră restaurării urmelor civilizaţiei romane în Oltenia, inscripţia a fost fixată într-o zi importantă pentru poporul român, momentul fiind prilej şi pentru planuri de viitor. Situl arheologic de la Cioroiu Nou a devenit vizitabil din această vară, fiind totodată şi locul unde s-au descoperit importante urme de viaţă romană din secolele III - IV d. H.

Eforturile de valorizare a sitului arheologic de la Cioroiu Nou s-au intensificat în această vară, o dată cu a noua campanie de săpături, având loc şi prima etapă a restaurării prin lucrări de conservare, a ceea ce acum 2.000 de ani au fost Termele Romane. Pentru că a devenit primul sit arheologic vizitabil din judeţul Dolj, şantierul de la Cioroiu Nou a beneficiat şi de un sprijin colectiv din partea celor care s-au îndrăgostit de rămăşiţele civilizaţiei de pe malul Erugăi.

Piatra de temelie a viitorului

În septembrie, „Ediţie Specială“ dădea sitului arheologic drept cadou de inaugurare o piatră de munte adusă tocmai din carierele Gorjului. Acesta era primul pas în crearea unui simbol al sitului arheologic. Ieri, de Ziua Naţională a României, inscripţia ce va rămâne mărturie cel puţin câteva sute de ani a fost montată în prezenţa arheologului Dorel Bondoc, coordonatorul săpăturilor de la Cioroiu Nou. Pus să scrie un mesaj ce va fi citit de toţi vizitatorii sitului, un meşter din sat a reuşit să creeze ceea ce responsabilul ştiinţific, Dorel Bondoc, numeşte consemnarea renaşterii aşezării romane de la Cioroiu Nou. După două luni de muncă, probe şi retuşuri, placa a fost montată.

„TERMELE LEGIUNII A VII-A CLAUDIA DE LA CIOROIU NOU, PRIMUL MONUMENT ARHEOLOGIC VIZITABIL DE PE TERITORIUL JUDEŢULUI DOLJ ÎNCEPÂND CU DATA DE 24 IULIE 2009, PRIN TRUDA ŞI OSTENEALA CELOR CE URMEAZĂ: DR. DOREL BONDOC - RESPONSABIL ŞTIINŢIFIC, ONG ALEXIS PROJECT - PROPRIETAR TEREN, PRIMĂRIA COMUNEI CIOROIAŞI, SC MELROM SRL. FONDURILE BĂNEŞTI ESTIMATE CERCETĂRII AU FOST PUSE LA DISPOZIŢIE DE CĂTRE MUZEUL OLTENIEI CRAIOVA ŞI CONSILIUL JUDEŢEAN DOLJ. ACEASTĂ PIATRĂ A FOST PUSĂ DE CĂTRE COTIDIANUL «EDIŢIE SPECIALĂ», SPRE AMINTIREA GENERAŢIILOR PREZENTE ŞI VIITOARE”,

este acum mesajul de întâmpinare de la Cioroiu Nou.

Victorie preţioasă în vreme de criză

Fără oficialităţi, care, de altfel, nu şi-au anunţat niciodată intenţia de vizita situl arheologic de la Cioroiu Nou, dezvelirea inscripţiei s-a făcut în prezenţa arheologului Dorel Bondoc şi a proprietarului terenului, medicul Adrian Gheorghe. Acesta din urmă a spus că toată grija sa faţă de rămăşiţele istoriei nu este pasiune, ci revoltă faţă de nepăsarea pe care o afişează autorităţile de fiecare dată când vine vorba despre cultură.

„Nu e împrejmuit, nu e pază, nu e nimic, nimic. Sunt alte situri care se găsesc într-o stare jalnică. Sunt monumente adevărate, lăsate să se distrugă, fără niciun fel de regret. Altele sunt distruse intenţionat de oameni. Aici, lucrurile s-au mişcat din încăpăţânare”,

a spus Gheorghe.

„Este un pas înainte, pe care îl facem astăzi, de Ziua României. Încet, încet, am reuşit să schimbăm ceva, iar situl acesta nu se compară cu niciun alt monument de gen din Dolj. Sunt mulţumit şi uşurat că am reuşit să punem acest «Bun venit» pentru viitorii turişti. Mulţumesc tuturor acelora care ne-au ajutat!”,

a declarat Dorel Bondoc, arheolog.

Căutătorii de monede, zăpăciţi cu pilitură de fier

Anotimpul rece, atunci când siturile arheologice nu mai sunt un furnicar de muncitori şi arheologi, căutătorii de comori, adevăraţi piraţi ai tezaurului, acţionează fără niciun fel de teamă. Şi la Cioroiu Nou situl arheologic a fost scormonit de cei care au primit semnale pozitive de la detectoarele de metale. Am găsit acolo patru gropi ce, după confirmările lui Dorel Bondoc, sunt urmele celor care au venit să sape ilegal, în căutarea unor obiecte de tezaur.

„Acestea sunt gropi făcute de oameni care au săpat special pentru a găsi, probabil, monede. Este o practică des întâlnită, iar faptul că nu este o zonă împrejmuită sau cu pază îi încurajează. Eu am împrăştiat doi saci de pilitură, ca să îi ducă în eroare şi sper să fie suficient”,

a menţionat Dorel Bondoc.