Anul XII, nr. 4080
Luni, 13 iulie 2015
Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou
Bani, vâsc şi ceva roşu
Asineta GÎSCAN ,26 decembrie 2013,23:46 nr. afisari:2995

Noaptea dintre ani, este o noapte specială. Este momentul în care tragem linie şi facem un calcul. Ce am realizat în acest an? Am evoluat? Am devenit mai buni? Sunt întrebări pe care fiecare dintre noi şi le pune. Este normal să încercăm să înţelegem unde am greşit şi ce avem de făcut în noul an. Şi pentru că toţi ne dorim să avem un an mai bun, să fim ocoliţi de probleme şi greutăţi, iar norocul şi prosperitatea să fie de partea noastră, obişnuim să respectăm anumite tradiţii pentru a ne merge bine tot anul.

E bine să ai bani în buzunar

Se spune că în noaptea de Anul Nou este bine să ai bani în buzunar, altfel vei avea ghinion tot anul. Tot la capitolul finanţe, este bine să nu ai datorii la sfârşitul anului, altfel vei avea datorii tot anul. Se mai zice că, acel obiect pe care îl ai în mână de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mana imediat după ora 12 va fi cel mai important plan al vieţii tale în anul care vine.
Dacă îţi ţii iubitul de mână, îţi va merge bine cu dragostea tot anul, dacă ai în mână un pahar, va fi un an vesel. De asemenea, dorinţa pusă la miezul nopţii de Revelion are toate şansele să se împlinească.

Zgomotul alungă spiritele rele

Tot în noaptea dintre ani este bine să faci mult zgomot ca să alungi toate spiritele rele. La capitolul haine, trebuie să ai ceva de culoare roşie în noaptea de Revelion şi haine noi de 1 Ianuarie. Iar la 12 noaptea este bine să-ţi săruţi iubitul. În prima zi a noului an nu e bine să plângi, altfel vei fi trist tot anul. Dacă vrei să ai noroc, nu trebuie să arunci nimic din casă în prima zi de An Nou, nici măcar gunoiul. De asemenea, e bine ca cineva să intre în casă în prima zi din Anul Nou, nu să iasă.

Vâsc pe masa de Crăciun

E bine să ai pe masa de Crăciun şi de Anul Nou crenguţe de vâsc, aduce noroc. Iar dacă agăţi calendarul înainte ca noul an să înceapă, vei avea ghinion. Dacă vrei să-ţi meargă bine în carieră este bine să faci ceva care are legătură directă cu serviciul în prima zi a noului an pentru ca acesta să meargă bine în Anul Nou.

Nu spăla rufe

Nu e bine ca între Crăciun şi Anul Nou să se tricoteze, să se coasă şi să se spele rufele. De asemenea, nu este bine să speli în prima zi a Noului An şi trebuie să ai curăţenie în casă.
 
Anul Nou, tradiţii româneşti de 1 ianuarie

Românii petrec la cumpăna dintre ani cu veselie, păstrând o parte dintre practicile păgâne, despre care spun că îi apără de rele şi îi ţin sănătoşi şi prosperi pentru un an întreg , dar şi cu obiceiuri noi, împrumutate şi îl sărbătoresc în prima zi din an pe sfântul “păzitor de duhuri rele”. Un număr mare de practici magice şi ritualuri se săvârşeau în această zi, care marchează începutul, nu doar al unui nou an, dar şi în mod simbolic, al unui nou ciclu de viaţă. Sfântul Vasile, perceput de unii, drept primul petrecăreţ, numele lui fiind considerat de alţii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este apărătorul creştinilor, “păzitor de duhurile rele”, astfel că prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice.

Pe de o parte, 1 ianuarie reprezintă un moment de cumpănă, care, în funcţie de cunoaşterea tradiţiilor mitologice, poate fi interpretată în sensul dorit de fiecare; pe de altă parte, este o zi fastă prin excelenţă - este prima zi a anului, a unui nou interval de timp. Integrându-se în perioada mai largă a sărbătorilor de iarnă, care debutează în ziua de Sfântul Nicolae, obiceiurile ce au drept scop uratul revin la domeniul fundamental al vieţii omului simplu de la ţară: muncile agricole, fertilitatea câmpului, roadele bogate. Astfel, “Semănatul”, “Pluguşorul”, “Plugul cel Mare” şi “Vasilică” sunt cele mai importante texte “magice” care se rostesc în prima zi a anului şi au o valoare colectivă puternică. De asemenea, în categoria manifestărilor colective bazate pe principiile “magiei primei zile” se integrează şi textele care urează bunăstare fizică şi materială individului: “Sorcova” sau colindele de Sfântul Vasile (care le urează celor apropiaţi sănătate şi putere de muncă).

Colindatul, după mai multe obiceiuri

De 1 ianuarie există mai multe obiceiuri pentru bunul mers al lucrurilor. Astfel, ţiganii au obiceiul să colinde cu o căpăţână de porc, împodobită cu panglici şi mărgele, tradiţie denumită “Colindul cu Vasilica” (Siva). După terminarea colindatului, ceata se strânge la o cârciumă pentru a chefui. Apoi, se despart, dezgătind căpăţâna şi luându-şi fiecare ce a pus, iar din ea fac un prânz, pentru ca obiceiul să fie închis pentru anul respectiv. În Mehedinţi, în Ajunul noului an, seara, vin părinţii cu copiii la moaşă, aducând plocon. Moaşa se pregăteşte cu colaci împodobiţi cu bănuţi. Asistată de mamă, moaşa trece prin colac copiii de până la un an, de trei ori, apoi se închină şi-i ridică la grinda casei urându-le: “Bine-au venit nepoţii! Ca la ziua de azi, la anul şi la mulţi ani! Să crească şi să trăiască, cu norocul să se hrănească!”. Obiceiul poartă numele de “Masa Moaşei”.

Un obicei săvârşit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezlegării Anului. Astfel, aceştia dezleagă anul şi rodul colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare recoltei. În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice şi se pun la păstrare, fiind benefice pentru durerile de cap. Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existând credinţa că atât vin cât va bea omul în această zi, atât sânge va avea în obraz în timpul anului. Tot de Sfântul Vasile, femeile beau şi joacă fusul şi furca, pentru a creşte cânepa peste an.

Anul Nou aduce «sorcova, vesela»

În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi. Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie).

Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel. Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul augural “Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!”, ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei. Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.

Pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul şi să aibă spor, în popor există obiceiul ca în ziua de Anul Nou să se fiarbă în oală un cap de porc, pentru că aşa cum porcul râmă numai înainte, tot aşa va merge şi omul spre belşug. Tot la Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.

Anul Nou, prognoza meteo pentru tot anul

Şi în ceea ce priveşte vremea, tradiţia populară are numeroase interpretări. Astfel, conform tradiţiilor, cum e ziua de Anul Nou aşa va fi tot anul: bun sau rău. De asemenea, credinţa populară spune că, dacă în ziua de Anul Nou e ger mare şi dacă pe zăpadă se văd multe steluţe, e semn că anul ce urmează va fi bun şi vor fi multe cununii. De asemenea, dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul care urmează va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi pe parcursul anului. Totodată, se spune că, dacă noaptea de Anul Nou este “lină şi senină”, este un semn că noul an va fi unul bun. Sfântul Vasile cel Mare, sărbătorit în prima zi a anului nou a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadochiei, din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate. Iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile şi-a îmbogăţit cunoştinţele învăţând în şcolile din Cezareea, Bizanţ şi Atena, la cea din urmă cunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie. A fost înălţat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru biserică. Sfântul Vasile a dus o luptă aprigă, prin scris şi cuvânt, luminând creştinătatea şi apărând dogma Sfintei Treimi. A murit la vârsta de 50 de ani, în ziua de 1 ianuarie, intrând în istoria creştină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.

În tradiţia populară, Sfântul Vasile apare înfăţişat cu mai multe “chipuri”. Astfel, el apare ca unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari, fiind păzitor de duhuri rele, cu “mare putere asupra dracilor”. Astfel, cu rugăciunile lui se scot duhurile rele şi necurate din oameni. De asemenea, se spune că pe Iisus Hristos îl cheamă Vasile: Iisus Hristos s-a născut de Crăciun, iar la o săptămână, de Sfântul Vasile, a fost botezat în legea cea veche şi a primit numele “Vasile”. Numele Hristos (creştin) i-a fost pus la vârsta de 30 de ani, când a fost botezat;Pe de altă parte, Sfântul Vasile apare ca “mare beţiv”, care stă călare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri şi chefuri. De altfel, el s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel şi i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura. Sfântul Vasile este reprezentat ca “împăratul iubirilor”: el petrece, iubeşte, joacă şi cântă.

 
Curs valutar BNR - 19-01-2018
Nume valută Valoare
Euro
4.4306
Dolarul SUA
4.1440
Gramul de aur
155.4842
Dolarul australian
3.1810
Dolarul canadian
3.2651
Francul elvetian
4.1990
Coroana ceha
0.1614
Coroana daneza
0.5945
Lira Egipteana
0.5431
 
Editie Speciala - Cotidianul regional al Olteniei
str. Sf. Dumitru, nr. 1, Craiova, Dolj