Anul XII, nr. 4080
Luni, 13 iulie 2015
Oltenia veche. Monumente pierdute sau înlocuite
Istoria Universităţii din Craiova. Fostă biserică, fost Palat de Justiţie
Georgiana Roxana LEANA ,20 februarie 2014,23:57 nr. afisari:5978

Pe amplasamentul actual al Universităţii din Craiova a existat până în anul 1884 când a fost demolată, mănăstirea Sfântul Nicolae-Gănescu, denumită popular şi Episcopia. Mănăstirea a cunoscut o perioadă lungă de declin şi degradare, în decursul secolului al XIX-lea, iar legea secularizării averilor mănăstireşti, din 13 decembrie 1863, intrată în aplicare din anul 1864, a sărăcit-o complet şi a condamnat-o la pieire. Foştii ctitori şi enoriaşi nu au putut-o salva. Chiliile ei au servit mulţi ani drept sediu al „tribunalelor” şi drept „arest preventiv”. La începutul secolului al XIX-lea, în anul 1804 în Craiova funcţionau trei instanţe distincte: Divanul Judecătoresc civil, Divanul Judecătoresc Criminal şi Divanul Judecătoresc Comercial - date preluate dintr-un istoric oficial al Tribunalului Dolj actual, în care se constată şi unele lipsuri de documentare.
 
Pe locul plin de ruine al mănăstirii s-a construit Palatul de Justiţie în 1890

În anul 1865 a apărut în Craiova un ziar numit „Clopotul”. Ziarul era o subredacţie a unuia central. Apoi, după aproape două decenii, în anii 1883-1884, a apărut un alt ziar tot cu numele de „Clopotul”, cu redacţia în Craiova. În paginile acestei publicaţii s-a polemizat pentru ridicarea viitorului Palat de Justiţie pe locul sterp şi încă plin de ruine al fostei Episcopii. În deceniul nouă al secolului al XIX-lea, cei care se aflau la conducere în Craiova, au pus bazele construirii unui Palat de Justiţie. Conducerea din acea vreme a hotărât să aşeze Palatul de Justiţie pe acelaşi teren al mănăstirii Gănescu deoarece mult timp funcţionaseră instanţele de justiţie şi populaţia era deja familiarizată cu această locaţie, de asemenea terenul era socotit ideal pentru noul Palat de Justiţie prin poziţia lui centrală.

Palatul de Justiţie-construcţia clădirii inspirată din academismul francez

Viitorul Palat de Justiţie a fost proiectat în anul 1890 de către arhitectul Ion Socolescu, în stil neoclasic, inspiraţie a academismului francez din acel timp. Faţada a fost îndreptată spre fosta Strada Justiţiei (astăzi strada A.I.Cuza), iar spatele spre Str. Ştirbei Vodă (astăzi Calea Bucureşti). Clădirea trebuia să fie impozantă, asemănătoare clădirilor centrale din restul Europei şi după accepţiunea regelui Carol I, care dorea să ridice România la nivelul statelor apusene şi să o rupă de balcanismul mizer întreţinut de suzeranitatea otomană şi chiar aşa a fost, clădirea s-a păstrat în timp, după mai bine de un secol a rămas un edificiu reprezentativ. Clădirea a fost proiectată cu trei nivele la faţadă, un demisol, un parter şi un etaj, ambele foarte înalte. Ea s-a adaptat la panta terenului dintre Str. Justiţiei şi Str. Ştirbei Vodă.

De aceea, în părţile laterale şi în spate, celor două nivele supraterane din faţă le corespundeau trei nivele. Demisolul se păstra de jur împrejur. În forma sa iniţială, Palatul de Justiţie acoperea un patrulater cu laturile cele mari spre Str. Justiţiei şi Str. Ştirbei Vodă. Pe frontonul rămas nud circa două decenii, s-a scris ulterior cu litere în relief de culoare neagră „UNIVERSITATEA”. Corpul central al edificiului cuprinde, dincolo de intrarea cu trei uşi majestuoase, o mare sală, numită în lumea justiţiei „Sala paşilor pierduţi”. Între cele două războaie mondiale, palatului i s-a adăugat în spate o prelungire a corpului central. Această aripă suplimentară a rămas până în anul 1972 sub forma unui schelet masiv de beton armat cu patru nivele. Betonul acelui schelet de construcţie s-a înnegrit în cursul deceniilor şi deschidea nişte cavităţi negre-cenuşii spre trecătorii din Calea Bucureşti.

Palatul de Justiţie-construit cu multe detalii impunătoare

Palatul de Justiţie a fost înconjurat încă de la început de un grilaj impunător de fier forjat artistic, grilaj fixat pe un soclu şi între stâlpi de beton. Grilajul înconjura, pe lângă palat, un larg spaţiu verde pe toate laturile, chiar şi la faţadă. Grilajul frumos a fost dezafectat, cu încetul, pe unele porţiuni, odată cu modificările constructive aduse atât palatului cât şi reţelei stradale înconjurătoare.

La origine gardul din faţa palatului era străpuns de două porţi solemne, de fier forjat, plasate simetric faţă de intrarea monumentală, la circa 25-30 de metri în lateral. Calea de acces avea forma de semilună aplatizată de la o poartă la alta. Trăsurile şi, mai târziu, maşinile începutului de secol, pătrundeau pe una din porţi, îşi lăsau pasagerii importanţi în faţa scărilor şi părăseau incinta pe cealaltă poartă. În dreapta şi în stânga fiecărei porţi pentru vehicule se deschidea câte o poartă pietonală tot din fier forjat. Fiecare poartă avea patru stâlpi puternici care susţineau greutatea porţilor de fier înalte şi grele. Cei patru stâlpi de la fiecare intrare purtau în vârf câte o lampă ornamentală.

Fântână arteziană în jurul Palatului de Justiţie

Palatul era înconjurat şi protejat cu o bordură de trotuar. Pe acest scuar, rotunjit la capete, s-au plantat flori şi s-a ridicat o ciupercă de beton simplă, pentru o fântână arteziană. Fântâna nu şi-a îndeplinit menirea decât foarte scurt timp, oraşul suferind de lipsa apei. Între scuar şi trotuarul din faţa palatului s-a păstrat o bandă de circulaţie lată, atât de lată încât o parte a sa a fost folosită intens şi ca parcare. Spaţiul verde ce înconjura vechiul Palat de Justiţie era plantat cu mulţi arbori. Odată cu înlăturarea gardului şi cu noile amenajări ale edificiului şi ale vecinătăţilor, arborii au dispărut treptat. S-au amenajat, în schimb, peluze cu gazon şi unele răzoare cu flori. Însă, mai târziu, nimeni nu a mai avut iniţiativa replantării de noi arbori.

Palatul de Justiţie devine Universitatea din Craiova din 1966

Între anii 1972-1975, clădirea devenită sediu central al Universităţii din anul 1966, a fost extinsă în partea din spate, dinspre Calea Bucureşti, respectându-se cu fidelitate stilul exterior al vechiului Palat de Justiţie, stil neoclasic şi masiv. Palatul de Justiţie pare că nu s-a transformat întâmplător într-o facultate deoarece, prin extinderea spre nord, palatul a beneficiat de un spaţiu suplimentar mai mult decât dublu, cu săli noi de curs şi de seminarii, cu laboratoare, cu spaţii ample pentru biblioteci specializate pe domenii, inclusiv pentru o bibliotecă „Depozit Legal” şi cu săli de lectură ample. „Depozitul Legal” este o bibliotecă de arhivare a tuturor publicaţiilor din ţară şi nu are regim de împrumut către cititori. În partea cea nouă de clădire s-a putut organiza cea mai mare bibliotecă a Craiovei, cu secţiuni, în 1989, la facultăţile de Agronomie-horticultură, Mecanică, Electrotehnică-Automatizări-Electronică şi Medicină. Încă din secolul XVIII, oamenii înaintaţi cereau o şcoală superioară pentru Oltenia. În prezent, Universitatea înglobează 17 facultăţi din mai multe domenii.

 
Curs valutar BNR - 18-01-2018
Nume valută Valoare
Euro
4.4306
Dolarul SUA
4.1440
Gramul de aur
155.4842
Dolarul australian
3.1810
Dolarul canadian
3.2651
Francul elvetian
4.1990
Coroana ceha
0.1614
Coroana daneza
0.5945
Lira Egipteana
0.5431
 
Editie Speciala - Cotidianul regional al Olteniei
str. Sf. Dumitru, nr. 1, Craiova, Dolj