Anul XII, nr. 4080
Luni, 13 iulie 2015
Blaga, la Craiova: «Abordam campania cu fruntea sus»
Ana-Maria CONSTANTINESCU ,12 aprilie 2014,17:25 nr. afisari:2899

Preşedintele PDL Vasile Blaga a venit, ieri, la Craiova însoţit de europarlamentarii Marian Jean Marinescu, Theodor Stolojan şi Traian Ungureanu, candidaţi şi la alegerile din 25 mai. Blaga a declarat că PDL este pregătit să abordeze campania cu “fruntea sus”.

Am venit astăzi aici, ieri am fost la Vâlcea, mâine vom fi în Olt, pentru a prezenta, pe de o parte, candidaţii cu care abordăm alegerile europene, dar şi programul cu care noi abordăm aceste alegeri, un program pentru România, un program pentru fiecare român. De altfel, deviza noastră este “Europa în fiecare casă”. Abordăm această campanie cu fruntea sus, pentru că avem cea mai competentă listă de candidaţi. Dacă o să vă uitaţi pe site-ul Parlamentului European, o să vedeţi că europarlamentarii noştri, în aceşti cinci ani în care ne-au reprezentat pe noi şi România, au fost de departe cei mai buni, cei mai harnici, împreună au propus 60 de legi, spre deosebire de ceilalţi europarlamentari pesedişti, penelişti, peremişti care, cu toţii, la un loc, au avut doar 32 de propuneri legislative.
Vasile Blaga, preşedinte PDL Dolj

Europarlamentarul Theodor Stolojan a declarat că este foarte important ca românii să meargă la vot la alegerile europarlamentare.

Este important pentru noi să convingem oamenii să meargă la vot în data de 25 mai, chiar dacă entuziasmul pentru alegerile europene nu poate egala entuziasmul pentru alegerile locale sau pentru alegerea parlamentarilor. Dar, practic ceea ce se face la nivelul instituţiilor europene, la nivelul Parlamentului European, influenţează viaţa de zi cu zi a fiecărui român şi viaţa companiilor române. Dacă ar fi să mă refer numai la compania Ford de aici, din Craiova, vreau să vă spun că există o Strategie a Dunării care este trecută ca o prioritate a PDL în platforma electorală, pentru că noi considerăm că această Strategie a Dunării nu a avut încă efectele aşteptate. Şeful Ford de aici a spus: suntem interesaţi să transportăm pe barje automobilele fabricate aici şi dorim ca pe o barjă să putem încărca 300 de automobile şi nu 10 cum punem pe un TIR. Ca să încarci 300 de automobile pe o barjă, Dunărea trebuie să fie navigabilă toată perioada. Iată o problemă de care depinde foarte mult dezvoltarea Uzinei Ford aici şi care poate fi rezolvată cu susţinerea instituţiilor europene şi vom acţiona în acest sens la nivelul UE.
Theodor Stolojan, europarlamentar

Agricultură-pentru dezvoltarea economiei, pentru locuri de muncă

Anterior conferinţei de presă, europarlamentarii PDL şi preşedintele partidului au avut o întâlnire cu agricultorii din Dolj, cu oamenii de afaceri, profesori şi studenţi la Facultatea de Agronomie şi Horticultură din Craiova, o dezbatere pe cele mai importante probleme ale agriculturii.
Primul care a luat cuvântul a fost fostul prefect de Dolj, Nicolae Giugea, profesor în cadrul Facultăţii de Horticultură.

Întotdeauna am avut convingerea, şi nu sunt singurul, că dacă agricultura României ajunge la un nivel constant de producţie, nu să fie în exclusivitate dependentă de nivelul de precepitaţii din acel an, economia României ar putea fi considerată, sub toate aspectele, o economie stabilă.
Nicolae Giugea

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, preşedinte al PDL Dolj, le-a vrobit celor prezenţi despre beneficiile proiectelor europene.

Politica Agricolă Comună, Politica de Coeziune, au două treimi din bugetul European pe 2014-2020. S-au negociat, s-au aprobat săptămâna trecută. Săptămâna aceasta s-au aprobat şi normele de implementare pentru Politica Agricolă Comună, este gata de pornire. Nu văd, însă, la noi, acasă, nişte semne care să ne dea speranţă că lucururile vor merge mai bine decât până acum, sau că putem pune măcar în aplicare tot ceea ce scrie în Politica Agricolă Comună. Sunt foarte multe lucruri bune, noi, pe lângă banii care sunt. Foarte mulţi oameni întreabă: Bun, sunt alegeri europene, de ce trebuie să venim să votăm, ce ne aduce nouă Bruxelles-ul? Primul exemplu pe care eu îl dau este câmpul, ogorul. Pentru că dacă e să ne uităm cinstit, dacă plecam la vale către Dunăre până în 2007 era foarte mult teren pirloagă. Acum cred că nu îl mai vedeţi, totul este verde şi aici a contribuit foarte mult plata aceasta directă, subvenţia, banii care au venit pe Politica Agricolă Comună şi pe Dezvoltare Regională, pe Programul de Dezvoltare Rurală.  În noua Politică Agricolă Comună, tinerii din nou sunt priviţi ca viitorul agriculturii şi pot să primească până la 70.000 euro ca să înceapă o afacere, pot să primească până la 25% în plus subvenţie dacă au teren şi fac producţie. Este o grijă deosebită pentru viitorul agriculturii pentru că nu numai la noi există problema îmbătrânirii celor care sunt la ţară şi lucrează pământul, ci peste tot în Europa. De asemenea, pentru cei care au plăţi între 500 şi 1.500 de euro pe an, cei care au suprafeţe mici, există şi acolo o schemă simplificată astfel încât să nu mai aibă nevoie să depună un milion de hârtii aşa cum este acum. Sunt de asemenea fonduri pentru dezvoltarea industriei de procesare a produselor agricole. Este evident că avem nevoie de aşa ceva, toţi am vorbit de asta de foarte multă vreme. Am vorbit şi din păcate nu s-a făcut mare lucru. Şi de fiecare dată când nu este producţie este o problemă,  dar şi când e producţie mare este o mare problemă pentru că nu ai unde să vinzi. Dacă avem industrie de procesare a produselor agricole vor avea agricultorii cui să vândă materia primă şi va fi un mare avantaj. În plus, nu vom mai vedea în toate magazinele produse alimentare venite din afară, ci din România.  La coeziune este la fel, foarte multe lucruri bune. De data aceasta, poţi să dezvolţi un proiect luând bani din toate fondurile europene. Marea dezbatere în Parlamentul European a fost în ultimii trei ani dezvoltarea economică şi locuri de muncă, spre deosebire de ce se întâmplă la noi acum, unde nu se discută decât de tot felul de alte lucruri. De Cod Penal, de Constituţie, de cu totul altceva decât principala problemă a românului, locul de muncă. Toate fondurile europene sunt construite, sunt elaborate, astfel încât banii să se ducă spre dezvoltarea economică şi crearea de locuri de muncă. Nu aşa aiurea, nu să faci un drum undeva care duce nicăieri, ci să poţi face din mai multe fonduri europene o dezvoltare convergentă, ceea ce nu se întâmplă la noi. Au trimis acel proiect de acord de parteneriat de mai multe ori şi acel acord nu are nicio strategie în spate, niciuna. Şi-au împărţit deja banii. Cum? Pe baza căror strategii? Nu au făcut nici măcar consultări.
Marian Jean Marinescu

Din şcolile profesionale nu ies oameni calificaţi

Unul dintre marii agricultori ai Doljului, Andreas Friedman a ridicat trei probleme cu care se confruntă afaceriştii din domeniu. Cea mai stringentă-lipsa oamenilor calificaţi.

Problema cea mai mare a agriculturii şi a agricultorilor este calitatea forţei de muncă. Avem maşini performante însă oamenii nu sunt pregătiţi, nu sunt specializaţi pentru aceste utilaje. Şcolile profesionale există, dar calitatea acestora, a oamenilor care ies din aceste şcoli, este zero. Nu vorbesc că nici de scris şi de citit nu ştiu cum se cade, darămite să ştie ceva cu utilajul. Eu la firma mea am deschis o şcoală profesională, am ucenici la locul de muncă, mecanici-electronişti. Toţi agricultorii şi-ar putea crea astfel de locuri pentru ucenici, pentru a avea oameni calificaţi. A doua problemă e inegalitatea subvenţiilor, cele din România faţă de celelalte state. Asta pentru că avem o piaţă comună, vindem la preţuri de Franţa, de Londra, dar până marfa noastră ajunge la piaţă ni se mai ia 25 de euro până la Marea Neagră, ni se mai ia 25 de euro pe drum, deci 50 de euro mai puţin şi avem şi subvenţie mai mică. Suntem undeva într-un handicap care ne deranjează. A treia problemă, globală pentru Oltenia, piaţa nu mai există. Nici piaţa de consum, este foarte slabă, dar nici prelucrarea acestor produse. Deci dacă avem floarea-soarelui, pleacă în străinătate, sau e prelucrată pe undeva pe la Iaşi, pe la Slobozia. În Oltenia nu mai există fabrică de ulei, nu mai avem mori mari. Probleme sunt mai multe, dar cred că dacă acestea s-ar rezolva într-un fel sau altul ar sprijini dezvoltarea agriculturii.
Andreas Friedman

Replica a venit de la profesoara Mihaela Jianu:
Într-adevăr, şcoala la acest moment nu mai pregăteşte profesionişti pentru agricultură, dar toată lumea ştie ce bază materială au avut pe vremuri liceele noastre agricole, bază materială care acum este distrusă. Propunerea mea ar fi ca în strategia pentru învăţământ să se ia în considerare şi posbilitatea de a ajuta unităţile şcolare să redobândească baza materială, pentru că un profesionist într-un domeniu practic nu se poate face numai cu teorie.

La dezbatere a participat şi unul dintre cei mai reputaţi oameni de afaceri din Oltenia, Constantin Popeci, dezvoltatorul companiei Popeci Utilaj Greu:
Eu aş cere ca noii aleşi să ne sprijine o dată cu fondurile europene, în al doilea rând să ne sprijine să formăm meseriaşi pentru agricultură sau industrie, să se reînfiinţeze şcolile profesionale. De asemenea, noii parlamentari să nu aibă în grijă numai regiile autonome şi instiutele de cercetare de stat, unde poate mai împart ceva teren, unde poate sunt contracte mai mari, trebuie să facem o asanare.

De la Craiova, pedeliştii au plecat spre Băileşti unde au avut programată o întâlnire cu cetăţenii de acolo.

 
Curs valutar BNR - 17-01-2018
Nume valută Valoare
Euro
4.4306
Dolarul SUA
4.1440
Gramul de aur
155.4842
Dolarul australian
3.1810
Dolarul canadian
3.2651
Francul elvetian
4.1990
Coroana ceha
0.1614
Coroana daneza
0.5945
Lira Egipteana
0.5431
 
Editie Speciala - Cotidianul regional al Olteniei
str. Sf. Dumitru, nr. 1, Craiova, Dolj