Anul XII, nr. 4080
Luni, 13 iulie 2015
Aeroportul din Craiova, în expansiune
Timp de 16 ani închis, aeroportul din Bănie strânge, azi, tot mai mulţi pasageri
Ana - Maria CONSTANTINESCU ,25 iulie 2013,01:08 nr. afisari:7505

Aeroportul din Craiova este într-o continuă expansiune. Nu ca mărime, ci ca număr de pasageri. După ani întregi de investiţii şi muncă, tot mai mulţi pasageri sunt înregistraţi pe aeroportul din Bănie. Aeroportul Craiova a fost înfiinţat pe 27 ianuarie 1938, printr-un decret al regelui Carol al II-lea. Avea atunci scopul “să servească şi ca aerodrom militar, în caz de războiu (...)”.  Până în 1956, servicile pentru pasageri au fost practic inexistente, însă din acel an şI până în 1989 de pe aeroportul din Craiova au zburat avioane de tip AN şI IL în Bucureşti. A venit însă revoluţia, iar lucrurile s-a schimbat. Mai întâi în rău.

Din păcate, după Revoluţie, Tarom, care era singurul operator la vremea respectivă, a oprit zborurile între Timişoara şi Bucureşti cu escală la Craiova. Au fost reluate ulterior zborurile, dar fără această escală la Craiova. Ca atare, timp de 16 ani a fost un aeroport închis, toată lumea ştia doar de aeroportul militar, nu ştiu câţi craioveni mai ştiau că există un aeroport civil în Craiova. Îmi place o expresie a preşedintelui Prioteasa (n.r - preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa), care se exprima aşa, foarte plastic, «la voi nu zburau nici zmeele». Cam ăsta este adevărul. Zburau militarii şi, din păcate pentru partea civilă, militarii nu se uitau ce rămâne în urma lor. Nu existau niciun fel de investiţii în infrastructura de mişcare. Tocmai pentru că investiţiile în pistă, cale de rulare şi platforme sunt foarte, foarte scumpe. Şi atunci au preferat să cârpească pe aici, pe acolo.
Ne-a declarat directorul Aeroportului Craiova, Mircea Dumitru

Aeroportul a trecut în subordinea Consiliului Judeţean Dolj în 1997, nefuncţional şi doar cu o mare nevoie de investiţii.

În ’97, ministrul Transporturilor de la vremea respectivă, actualul preşedinte al României, a renunţat la 13 dintre cele 17 aeroporturi din România şi le-a dat la consiliile judeţene de care aparţineau. A păstrat cele două aeroporturi din Bucureşti şi cele din Constanţa şi Timişoara. Motivul a fost bugetul Ministerului, care nu putea fi împovărat cu bugetul celor 13 aeroporturi. În schimbul lor a preluat compania Tarom, care, între noi fie vorba, depăşea cu mult cheltuielile celor 13 aeroporturi. A fost o perioadă destul de grea, aeroporturile au fost trecute la consiliile judeţene pe la începutul lunii septembrie, cu bugetul aprobat pentru anul respectiv, adică aproape fără bani, iar consiliile judeţene s-au trezit cu încă ceva care trebuie finanţat. Consiliul Judeţean Dolj s-a trezit cu ceva care chiar nu funcţiona. Mai mult, era ceva în incinta unei unităţi militare, în incinta unei cazărmi. Îl ai, dar îţi lipseşte exact obiectul muncii, ai o cale de rulaj şi o platformă. Atât! Nu ai pistă, pentru că nu este nici domeniul public al judeţului, nici în administrarea judeţului sau aeroportului, totul era în domeniul public al statului, în administrarea MApN. În administrarea Consiliului Judeţean treceau calea de rulaj şi platforma. Ori de câte ori erau zboruri militare, se închidea spaţiul aerian. Încercam şi noi să convingem operatorii să efectueze zboruri, dar nu îndeplineam niciun fel de condiţii. Lipsea dotarea cu echipamente, starea pistei era destul de precară şi deloc încurajatoare pentru un operator aerian cu aeronoave mai mari de 18 - 20 de locuri. Am început la un moment dat un zbor Craiova - Rimini, dar, din păcate, a început iarna, a fost o înţelegere între cel care conducea la vremea respectivă comunitatea italiană din Craiova şi o agenţie de turism din Rimini, în fine, numărul mic de pasageri din Craiova către Rimini, neînţelegerile dintre ei au oprit zborul, nu a funcţionat decât patru - cicni ture şi atât. La momentul respectiv aeroportul nu avea nici punct de trecere a frontierei, nici vamă, de fiecare dată se făceau cereri către Poliţia de Frontieră. Pleca o maşină la Calafat sau Bechet şi prelua de acolo un poliţist de frontieră, procesarea paşapoartelor se făcea manual, prin telefon, costuri enorme, pentru pasageri era o tragedie, timpi de aşteptare foarte, foarte mari, mai ales la sosire. Nu erau condiţii ca un zbor regulat să fie viabil.
A spus Mircea Dumitru

«Daţi-i drumul şi o să aveţi şi bani»

Consiliul Judeţean Dolj s-a implicat în dezvoltarea Aeroportului din Craiova. Condiţia impusă pentru finanţare a fost ca aeroportul să fie funcţional.

În 2005, am avut o discuţie cu domnul preşedinte Prioteasa şi a fost mai mult un gentelmen’s agreement, dacă pot să îi dau drumu’ şi în cât timp. Şi eu am zis că într-un an şi dânsul a zis într-un an, dar fără bani, nu intru în Consiliul Judeţean să cer bani pentru voi să tundeţi iarba, daţi-i drumul şi o să aveţi şi bani. Şi atunci am cerut doi ani de răgaz ca să îl redeschidem. Drept pentru care primul meu mandat a fost pe doi ani. Mi-a zis: nu pot să te las să stai 10 ani fără zboruri. După un an şi vreo două - trei luni am reuşit să îi convingem pe cei de la Carpatair să înceapă să zboare. Zborurile au început în aprilie şi tot aşa, pe ceva nescris, am stabilit ce avem de făcut fiecare până în toamnă. Am reuşit noi să adunăm tot ce aruncau celelalte aeroporturi. Tot ce nu era bun la alţii, era perfect pentru Craiova. Un echipament de balizaj luat de pe la Constanţa, funcţional şi astăzi, dar, sigur, upgradat, o bandă de bagaje tot de la Constanţa, un conveior pentru preluarea bagajelor de către călători, o scară de pasageri de la Timişoara, o vidanjă de la Sibiu, un dejivror în custodie de la Carpatair. Am reuşit să ne ţinem de cuvânt, să încropim condiţiile cerute de Carpatair ca să menţină zborul respectiv şi în iarna următoare. De aici lucrurile au început să se rostogolească aşa, uşor - uşor.
Mircea Dumitru

De la 250 de pasageri pe an, la 5.000 pe lună

În 2007 am refăcut zona de touchdown a pistei, dar ne-am axat strict pe zona pe care se aterizează, se rulează, asta pentru a nu cheltui foarte mult şi ca să încercăm să mai adăugăm la inventarul de echipamente. Între timp se modificase puţin legislaţia şi partea de echipamente de control/security o cumpăra de acum aeroportul şi o dădea în folosinţă celor de la antitero, antideturnare. Oamenii au început să plece de la Craiova şi, de la o idee iniţială de a închide aeroportul, s-a ajuns la decât să îl închidem, că tot există, mai bine hai să îl dezvoltăm şi să vedem dacă reuşim să facem ceva cu el. În 2005 oficial, publicat în «Monitor», aeroportul a avut 250 de pasageri într-un an întreg. Acum, în zilele de operare avem câte 500 şi ceva. Nu sunt mulţi, suntem încă foarte departe de ce ne dorim, dar deja lucrurile sunt schimbate mult în bine, cu ce mai urmează acum deja avem un număr de echipamente care să ne permită se deservim, fără niciun fel de probleme, două sau trei aeronave în acelaşi timp. Probleme au rămas la infrastructura de mişcare, restul de pistă, calea de rulare şi paltformă, care trebuie reparate, acoperite cu un strat de asfalt special. Am convingerea că vom obţine o finanţare europeană şi că, până la finele acestui an, se va semna un contract în acest sens. Proiectul include şi un echipament de balizaj de categoria a II-a, astfel încât şi operarea în condiţii de vizibilitate redusă să fie mult îmbunătăţită.
Mircea Dumitru

A fost nevoie de ani întregi de muncă, de investiţii de milioane de euro ale Consiliului Judeţean pentru ca Aeroportul din Craiova să fie unul modern, unul care să şi facă bani. Iar asta acum se întâmplă. În prezent, de pe Aeroportul din Craiova se operează curse aeriene către Roma şi Milano de două companii: Carpatair şi Wizzair. Numărul pasagerilor este în continuă creştere, asta înseamnă şi bani în plus în bugetul aeroportului.

Wizzair a început să zboare către Milano - Bergamo de pe 13 mai. Până la finele lunii mai a avut 2.000 de pasageri, după aceea au ajuns la 3.000 - 3.200 în luna iunie, în iulie cred că mai creşte puţin şi, din câte înţeleg, din vânzările care sunt acum, în august va trece de 3.500. Cei de la Carpatair zboară cu 1.400 - 1.500 de pasageri pe lună. Din toamnă vom avea şi Luton, din primăvară vom avea şi Dortmund şi poate şi altele. Pentru anul acesta, prognoza este de 30.000 - 35.000 de pasageri pentru tot anul. Anul viitor cu siguranţă vom trece de 60.000 de pasageri. Fiecare pasager îmbarcat lasă net la aeroport circa cinci euro. Vorbim doar strict de veniturile din activitatea de bază. La aceasta se mai adaugă chiriile, reclama, publicitatea. Deci, clar, investiţiile în aeroporturi se amortizează, iar aeroporturile produc.
A declarat directorul Aeroportului din Craiova, Mircea Dumitru

Anul trecut, Aeroportul Craiova a avut un profit de un miliard 20 de milioane de lei vechi.

 
Curs valutar BNR - 21-07-2018
Nume valută Valoare
Euro
4.4306
Dolarul SUA
4.1440
Gramul de aur
155.4842
Dolarul australian
3.1810
Dolarul canadian
3.2651
Francul elvetian
4.1990
Coroana ceha
0.1614
Coroana daneza
0.5945
Lira Egipteana
0.5431
 
Editie Speciala - Cotidianul regional al Olteniei
str. Sf. Dumitru, nr. 1, Craiova, Dolj