Anul XII, nr. 4080
Luni, 13 iulie 2015
Săptămâna Patimilor
Ce fac creştinii în ultima săptămână înainte de Învierea Mântuitorului Iisus Hristos
Georgiana Roxana LEANA ,7 aprilie 2015,00:07 nr. afisari:1398

Săptămâna aceasta numită şi Săptămâna Patimilor sau cunoscută  ca Săptămâna Mare este cea în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.
Săptămâna Patimilor este o perioadă de pocăinţă şi îndreptare duhovnicească pentru toţi creştinii, care încheie astfel vremea de pregătire sufletească pentru cea mai mare sărbătoare creştină.
În biserici se vor oficia în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl “petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere. Este o săptămână sfântă, binecuvântată, în care postul trebuie ţinut strict şi pregatirile de Paşte făcute ca la carte. Fiecare zi are o semnificaţie aparte, în care credincioşii rememorează evenimentele din ultimele zile din viaţa pământească a Mântuitorului, înainte de Înviere.
Se spune că în Lunea din Săptămâna Mare se scoate totul din casă la aerisit, se repară şi se văruiesc casele, iar mobilierul se spală şi repară. Curţile se mătură, se scot gunoaiele, gardurile se repară, şanţurile se curăţă de nămol şi se face curat în grajdurile animalelor. Totul trebuie să strălucească de curăţenie.

În Săptămâna Patimilor doar până miercuri, inclusiv, este permis să se muncească pe câmp. Tradiţia mai spune că în Joia Mare, bărbaţii trebuie să dea o mână de ajutor în gospodărie. Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frica Joimăriţei, o femeie fioroasă care pedepsea lenea fetelor de măritat şi a nevestelor prin arderea degetelor şi a mâinilor, pârlirea părului sau incendia fuioarele de cânepă netoarse. Erau pedepsiţi şi flăcăii sau bărbaţii leneşi, care nu terminaseră de reparat gardurile sau grajdurile animalelor. În Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morţii. Se spune că în noaptea dinainte de Joia Mare, se deschid mormintele, iar sufletele morţilor se întorc la casele lor. În întâmpinarea lor, se aprind focuri în curţi sau în cimitire, pentru ca ei să se poată încălzi. Femeile merg la biserică şi împart colaci de post, vin, miere şi fructe. Bărbaţii aprind focuri rituale în curţi, pentru sufletele morţilor care se reîntorc acasă. În după-amiaza acestei zile se fac copturile: pâinea, pasca şi cozonacul.

Se spune că ouăle înroşite în Joia Mare nu se strică tot anul.  Gospodinele care nu au înroşit ouă în Joia Mare trebuie să facă acest ritual sâmbătă, înaintea Paştelui şi în niciun caz în Vinerea Mare. În această zi se spune că nu se face nimic pentru spor, deoarece nu rodeşte, pentru că Hristos a murit. Or, oul este un simbol al rodirii perpetue şi al formei rotunde aproape perfecte.
În Vinerea Mare, cunoscută  ca Vinerea Patimilor, Vinerea Paştilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă este ziua în care a fost răstignit Domnul Iisus Hristos, pentru iertarea păcatelor noastre. Este zi de post negru, în care nu se mănâncă şi nu se bea decât apă. În această zi nu se fac copturi, iar seara se merge la biserică pentru a participa la slujba Prohodului Domnului, slujba înmormântării Domnului Iisus Hristos.

În vinerea mare, unele persoane spun că aduce ghinion să te tunzi, alţii din contră, locuitorii din Moldova cred că dacă în această zi se tund, vor dispărea durerile de dinţi.
În Vinerea Paştelui se obişnuieşte şi un scăldat ritual. Potrivit romaniatv.ro acesta este un simbol al purificării, al curăţirii trupeşti şi sufleteşti care se face în Vinerea Mare. Obiceiul spune că se face într-o apă curgătoare, ca să se ducă tot ce e rău. Creştinii care nu au la îndemână o astfel de sursă se pot scălda cu apa de la duş pentru că şi aceasta este „curgătoare”. Este bine să se facă acest ritual chiar înaintea Răsăritului sau cât mai devreme dimineaţa.

Sâmbăta Mare, femeile pregătesc mielul sacrificat în această zi, fac ultimele pregătiri pentru masă şi scot hainele noi pentru Înviere. În Sâmbăta Mare, gospodinele pregătesc mâncarea pentru masa de Paşte şi fac ultimele retuşuri prin casă. Principala grijă a oamenilor înainte de sărbătoarea Sfintelor Paşte nu este, însă, mâncarea, ci primenirea hainelor, căci, la fel ca apa, haina are un rol purificator, notează site-ul www.romanianmonasteries.org. Încă de la începutul Postului, gospodinele croiesc cămăşi noi, atât pentru ele cât şi pentru restul familiei, pentru a le purta în ziua de Paşte. Seara, gospodinele pregătesc coşul pe care urmează să-l ducă la biserică, la slujba de Înviere. În el pun, de regulă, o lumânare, ouă roşii, pască şi cozonac. În unele zone, însă, se mai pun o bucată de slănină, şuncă, zahăr, făină, sare, usturoi, busuioc, cârnaţi şi o coptură în formă de miel. Peste toate acestea se aşterne cel mai frumos ştergar din casă. Înainte de miezul nopţii, se porneşte către biserică, unde credincioşii primesc lumină, semn al Învierii Domnului. După slujbă, oamenii merg la cimitir şi aprind şi acolo lumânări, pentru a vesti şi celor de dincolo Învierea Mântuitorului.

În Duminica de Paşte, dar si în noaptea Învierii se ciocnesc ouă roşii. În ziua de Paşte, gospodinele schimbă ştergarele cu unele albe. Copiii se trezesc dis-de-dimineaţă şi pornesc prin vecini, pentru a vesti Învierea Domnului, primind în dar ouă roşii şi bănuţi. Mai întâi merg băieţii şi apoi fetiţele, pentru că, după credinţa populară, este bine ca în ziua de Paşte să-ţi intre în casă mai întâi un băiat, ca să ai spor şi bogăţie.

În 2016, Paştele cade pe 1 mai

În 2016, Paştele ortodox va fi sărbătorit pe data de 1 mai, dublă sărbătoare pentru români. Modul de calculare a datei Sfintelor Pasti s-a stabilit la primul sinod ecumenic, ţinut în anul 325 la Niceea. Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudăm pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca să zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigăm: Hristos a înviat din morţi cu moartea pre moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.
Probabil dacă vremea va fi călduroasă, oamenii vor sărbători în 2016 şi 1 mai muncitoresc, dar şi Paştele la mare, la munte, iar petrecerile se vor ţine lanţ.

 
Curs valutar BNR - 18-01-2018
Nume valută Valoare
Euro
4.4306
Dolarul SUA
4.1440
Gramul de aur
155.4842
Dolarul australian
3.1810
Dolarul canadian
3.2651
Francul elvetian
4.1990
Coroana ceha
0.1614
Coroana daneza
0.5945
Lira Egipteana
0.5431
 
Editie Speciala - Cotidianul regional al Olteniei
str. Sf. Dumitru, nr. 1, Craiova, Dolj